630 MILIOANE LEI DIN ÎMPRUMUTURI, ÎN LOC DE ALOCARE BUGETARĂ DE 400 MILIOANE LEI Dublă reglementare privind cofinanţarea proiectelor europene

• Guvernul Cîţu a aprobat OUG 83/2021, deşi nu a operaţionalizat încă OUG 156/2020 • Prin noul act normativ, cheltuielile neeligibile rămân în totalitate în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale

Cofinanţarea proiectelor europene a fost reglementată în ultimii doi ani prin două ordonanţe de urgenţă. În 3 septembrie 2020, guvernul Orban, în care actualul premier Florin Cîţu deţinea funcţia de ministru al finanţelor publice, adopta OUG 156/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. După numai 10 luni, actul normativ adoptat anul trecut nu a fost încă operaţionalizat şi guvernul Cîţu a adoptat OUG 83/2021 pentru unele măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului.

În cele două acte normative, situaţia privind cheltuielile neeligibile este reglementată în mod diferit. Astfel, în timp ce, potrivit OUG 156/2020, 75% din valoarea acestor cheltuieli neeligibile urma să fie plătită de autorităţile de management, în OUG 83/2021 unităţile administrativ-teritoriale se pot împrumuta de la Trezoreria Statului pentru plata integrală a cheltuielilor neeligibile.

Reglementarea diferită a atras atenţia reprezentanţilor Asociaţiei Oraşelor din România, care acuză guvernul Cîţu că nu doreşte operaţionalizarea OUG 156/2020, deoarece aceasta ar fi însemnat alocarea unor fonduri bugetare pentru plata cheltuielilor neeligibile din proiectele cu finanţare europeană.

Ionel Chiriţă, preşedinte executiv al Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), a declarat, pentru ziarul BURSA: "OUG 83/2021 alocă 630 milioane lei - cu titlu de împrumut, care vin să completeze cofinanţarea pe proiectele europene, programele naţionale şi proiectele derulate din bugetul local. Dar privind susţinerea cheltuielilor neeligibile avem în vigoare şi prevederile OUG 156/2020, pe care observăm că actualul guvern nu doreşte să o pună în aplicare, deşi premierul Florin Cîţu a fost ministru de finanţe în guvernul Orban care a aprobat respectivul act normativ. Acum, guvernul Cîţu a aprobat OUG 83/2021, care sprijină cofinanţarea proiectelor, dar din motive inexplicabile nu operaţionalizează OUG 156/2020. La articolul 7 din actul normativ aprobat anul trecut se arată că, în cazul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuielile neeligibile rămân în sarcina autorităţilor de management, în procent de 75%, iar UAT-urile plătesc doar 25% din acestea. Noi am cerut anul trecut şi anul acesta Ministerului Finanţelor să aplice prevederile OUG 156/2020, dar am fost trimişi să vorbim cu cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. E de prost gust această trimitere de la Ana la Caiafa, deoarece MIPE ne dă, ne prinde sumele respective în bugetele proiectelor, dacă le aprobă Ministerul Finanţelor. Însă Ministerul Finanţelor nu vrea să asigure, să bugeteze sumele necesare pentru aplicarea OUG 156/2020. Conform estimărilor noastre, ar fi vorba despre sume care depăşesc un pic 400 milioane lei, în timp ce Ministerul Finanţelor susţine că alocarea nu ar trebui să fie mai mare de 260-270 milioane lei. Neoperaţionalizarea OUG 156/2020 are impact negativ asupra unităţilor administrativ-teritoriale deoarece în speţă sumele pe care trebuie să le aloce proiectelor europene ajung, în medie, la 12% din valoarea totală a investiţiilor respective: peste 4% cofinanţarea şi 8% cheltuielile neeligibile".

• Mecanism propus de AOR, neînsuşit de Ministerul Finanţelor

Ionel Chiriţă a menţionat că AOR a propus Ministerului Dezvoltării şi Ministerului Finanţelor un mecanism prin care dorea eficientizarea susţinerii de la bugetul de stat a cofinanţării şi cheltuielilor neeligibile din proiectele derulate din fonduri europene. Prin acel mecanism se dorea ca, în momentul aprobării cererii de finanţare, statul să asigure unităţii administrativ-teritoriale 50% din cofinanţare şi cheltuielile neeligibile, urmând ca restul de 50% să fie plătit după recepţia finală a proiectului.

AOR mai propunea ca, dacă beneficiarul proiectului nu îndeplineşte indicatorii menţionaţi, UAT-ul respectiv să returneze alocarea iniţială de 50%.

Propunerile Asociaţiei Oraşelor din România nu au fost însuşite de reprezentanţii guvernului Cîţu, care au ales să aprobe OUG 83/2021, prin care cheltuielile neeligibile pot fi plătite de UAT-uri, prin împrumuturi de la Trezoreria Statului.

Astfel, la articolul 1 din noul act normativ se arată:

"(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanţelor, în cursul anului 2021, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 630.000,00 mii lei, pentru:

a) asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiţii:

(i) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor; rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel:

- 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani inclusiv;

- 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani inclusiv;

(ii) perioadă de rambursare: 3-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

(iii) limita de îndatorare: exceptat de la prevederile art. 63 alin. (4) şi (41) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

(iv) plafoane de contractare/tragere: exceptat;

(v) valoarea maximă ce poate fi autorizată: exceptat".

Practic, după cum se poate observa fostul ministru de finanţe de anul trecut, actualul premier şi interimar al Finanţelor Publice anul acesta, Florin Cîţu alocă 630 milioane lei pentru contractarea de împrumuturi de către unităţile administrativ-teritoriale din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor cu finanţare europeană.

• Primăriile rămân cu cheltuielile neeligibile, deşi OUG156/2020 prevede altceva

Prin OUG 156/2020, aceste cheltuieli neeligibile urmau să fie susţinute în procent de 75% din bugetul statului, prin intermediul autorităţilor de management sau în procent de 100%, dacă cererea de susţinere a cheltuielilor neeligibile este depusă în termen de 30 de zile de la aprobarea cererii de finanţare.

Articolul 7 din OUG 156/2020 arată:

"(1) Pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020 gestionate de către unităţile administrativ-teritoriale urbane prevăzute la art. 1 alin. (1) din regiunile mai puţin dezvoltate, conform clasificării prevăzute în Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), aprobat prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003, cheltuielile neeligibile se stabilesc în sarcina autorităţilor de management în procent de 75% din valoarea plăţilor efectuate, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) nu sunt rezultatul unor fraude sau al unor nereguli generate de abateri de la prevederile legislaţiei europene sau naţionale aplicabile în efectuarea cheltuielii;

b) pot fi cheltuieli eligibile potrivit regulamentelor europene aplicabile, dar sunt încadrate ca şi cheltuieli neeligibile la nivelul programului operaţional şi/sau ghidului solicitantului;

c) sunt necesare proiectului, fiind prevăzute în bugetul proiectului care face obiectul finanţării din fonduri externe nerambursabile ca şi cheltuieli neeligibile.

(2) Cheltuielile neeligibile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorităţii de management, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinaţie, de la o poziţie distinctă în cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

(3) Sumele aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se solicită de către beneficiari dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie plătite de beneficiarul finanţării din bugetul local aprobat conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, sau din alte surse de finanţare legal constituite, înainte de solicitarea spre decontare din bugetul de stat;

b) să fie întocmite documente justificative precum facturi, situaţii de plată, situaţii de lucrări, documente de livrare/recepţie a echipamentelor/produselor, certificate de plată şi alte documente legal încheiate".

Acelaşi act normativ - OUG 156/2020 - stipulează, în articolul 8:

"(1) În exerciţiile contabile în care, conform regulamentelor europene aplicabile, statul membru poate solicita Comisiei Europene rambursarea a 100% din cheltuielile eligibile aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita plata/rambursarea a 100% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate, fără a fi necesară asigurarea cofinanţării proprii aferente proiectelor potrivit contractelor de finanţare.

(2) Pentru a beneficia de facilitatea prevăzută la alin. (1) unităţile administrativ-teritoriale pot depune la autoritatea de management sau, după caz, la organismul intermediar, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea cererii de finanţare, o declaraţie de intenţie pentru asigurarea facilităţii, prin care solicită decontarea din bugetul proiectului aferent fondurilor externe nerambursabile a 100% din cheltuielile eligibile efectuate în implementarea proiectului.

(3) În baza declaraţiei de intenţie prevăzute la alin. (2), autorităţile de management întocmesc acte adiţionale la contractele de finanţare, potrivit cărora, până la data de 30 iunie 2021, cu posibilitatea de prelungire conform prevederilor regulamentelor europene, se asigură decontarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor în procent de 100%, în limita sumelor prevăzute în bugetul proiectelor, cu obligaţia unităţilor administrativ-teritoriale de a asigura regularizarea sumelor prevăzute în bugetul proiectului".

Faţă de prevederile de mai sus, reprezentanţii guvernului ar putea susţine că nu le pot aplica, deoarece autorităţile de management nu au fost constituite şi autorizate nici în acest moment şi de aceea nu ar avea prin intermediul cui să susţină cheltuielile respective. Numai că soluţia e simplă: până la constituirea acestor autorităţi, guvernul poate aloca sumele necesare, iar verificarea cheltuielilor neeligibile poate fi făcută de funcţionarii Ministerului Dezvoltării sau de cei ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În concluzie, se poate spune că, practic, noul act normativ aprobat de guvernul Cîţu îngreunează situaţia financiară a primăriilor din oraşele mici şi mijlocii şi din comunele ţării, deoarece pentru finalizarea unor proiecte cu fonduri europene, acestea vor fi nevoite să se împrumute de la Trezoreria Statului, în loc să primească sumele necesare cofinanţării şi cheltuielilor neeligibile de la bugetul de stat, aşa cum prevede OUG 156/2020.