Dinamica randamentelor pentru obligaţiunile guvernamentale din SUA, care au depăşit recent 3% la nivelul titlurilor cu maturitatea la 10 ani, dă fiori reci Băncii Centrale Europene.
Peste Ocean se vede ce se întâmplă când banca centrală nu mai "cumpără" titlurile de stat, pe fondul unor emisiuni masive destinate acoperirii deficitului bugetar.
În aceste condiţii, nu miră pe nimeni că BCE a decis menţinerea condiţiilor monetare ultrarelaxate, în timp ce refuză orice informaţie suplimentară cu privire la calendarul acţiunilor viitoare.
Un motiv suplimentar de îngrijorare îl reprezintă o ştire recentă de la Reuters, conform căreia "BCE ia în considerare renunţarea la reglementările referitoare la creditele neperformante din zona euro", în urma "reacţiilor politice negative".
Este vorba despre propunerile, anunţate încă de anul trecut, de a obliga băncile să constituie mai multe provizioane pentru creditele neperformante din portofolii şi de a accelera procesul de "curăţare" a bilanţurilor.
Ultimele estimări arată că valoarea creditelor neperformante din zona euro este de circa 759 de miliarde de euro, iar cea mai mare parte se află în portofoliile băncilor din Grecia, Portugalia şi Italia. Italia a fost, se pare, principalul "punct" de presiune, iar acţiunile băncilor italiene au înregistrat creşteri semnificative după apariţia ştirii. Din păcate, renunţarea la reglementări suplimentare pentru reducerea portofoliului de credite neperformante nu schimbă deloc datele problemei: debitorii nu îşi pot plăti datoriile pentru că băncile le-au facilitat supraîndatorarea.
Andreas Dombret, care va părăsi în curând postul de conducător al direcţiei de supraveghere bancară din cadrul Bundesbank, a declarat că o astfel de decizie pune sub semnul întrebării credibilitatea BCE.
"Nu poţi să spui că expunerile neperformante reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri din sistemul bancar european şi apoi să nu acţionezi", a declarat Dombret într-un interviu acordat publicaţiei Börsen-Zeitung şi citat de Reuters.
Analistul american Mike Shedlock, fără să fie "încorsetat" de protocoale de comunicare, spune lucrurilor pe nume. "Declaraţiile despre pierderea credibilităţii sunt o glumă. BCE nu are niciun fel de credibilitate pe care să o piardă", scrie Shedlock pe blogul său.
Zerohedge califică pasul înapoi al BCE drept o "capitulare" şi întreabă "ce va face BCE pentru a perpetua iluzia solvabilităţii?". Răspunsul, conform articolului de la Reuters, este "continuarea presiunii asupra băncilor în condiţiile reglementărilor actuale".
Dar vor fi suficiente aceste "presiuni", în condiţiile în care BCE se confruntă şi cu problema constituirii provizioanelor pentru "pierderile aşteptate" din portofoliile băncilor, conform noilor norme de raportare financiară IFRS 9?
Tot Reuters a scris recent că "BCE a avertizat băncile şi auditorii cu privire la aplicarea noilor reguli contabile".
De ce? Pentru ca "instituţiile financiare să nu obţină un avantaj nemeritat, prin minimizarea pierderilor din creditare".
Ştirea a părut iniţial în cotidianul italian Il Sole 24 Ore, care arată că noul regulament cere băncilor să constituie provizioane pentru pierderile aşteptate, nu doar pentru cele deja înregistrate, însă reglementările privind tranziţia către noul sistem permit "extinderea" impactului pe o perioadă de cinci ani.
Mai mult, impactul va afecta doar capitalul băncilor, nu şi profitul. În aceste condiţii, BCE se teme să băncile au amânat înregistrarea unor credite neperformante, astfel încât să beneficieze de aşa-numitul tratament aplicat "primei adoptări".
Referitor la acelaşi subiect, al tranziţiei către IFRS 9, Financial Times scrie că "băncile din UE se grăbesc să beneficieze de noile reguli prin vânzarea creditelor neperformante".
Conform datelor de la FT, băncile din sudul Europei au contabilizat de la începutul anului provizioane suplimentare de circa 14 miliarde de euro pentru creditele destinate vânzării, astfel încât să beneficieze de reglementările contabile care permit amânarea impactului asupra capitalului.
Analiştii citaţi de Financial Times sunt de părere că aceste acţiuni sunt echivalente cu "a mânca prăjitura în timp ce rămâi cu prăjitura".
Deşi accelerarea procesului de curăţare a bilanţurilor bancare prin vânzarea creditelor neperformnate este un obiectiv major al autorităţilor europene, nivelul provizioanelor constituite a surprins oficialii BCE, după cum mai scrie FT, mai ales în Spania şi Italia.
Motivul este acelaşi tratament preferenţial care permite amânarea majorării capitalului. Cotidianul financiar mai arată că oficialii Mecanismului Unic de Supraveghere din cadrul BCE au trimis scrisori unor bănci pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la provizionarea excesivă a pierderilor din creditare, însă BCE nu a dorit să comenteze pe marginea ştirii.
Până la sfârşitul anului vor exista, probabil, mai multe informaţii cu privire la "stabilizarea" sistemului bancar european, însă deocamdată rămâne un mare semn de întrebare: de ce nu s-a luat în considerare la elaborarea IFRS 9 posibilitatea abuzurilor din partea băncilor?
Întrebarea este, desigur, retorică. Totul este politizat şi "reglementat" într-o manieră care să permită menţinerea iluziei pe termen nedefinit, în speranţa că lucrurile se vor îndrepta de la sine, pe fondul găsirii unor surse financiare miraculoase, care să permită debitorilor falimentari să-şi plătească datoriile.