Aderarea la Schengen - o provocare pentru autorităţi în combaterea contrabandei cu ţigarete

Aderarea la Spaţiul Schengen va putea fi o soluţie împotriva reducerii semnificative a traficului ilicit de produse din tutun, potrivit concluziilor dezbaterii "Noi responsabilităţi după intrarea în Schengen. România, prima linie de apărare împotriva contrabandei cu tutun", însă, aceste efecte vor putea fi observate doar după ce procesul de aderare va fi finalizat.

România a avut un progres semnificativ în reducerea traficului de ţigarete contrafăcute, în ultimii 12 ani, este de părere Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei de Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Senatului.

Aceasta a afirmat, în cadrul dezbaterii, că pe lângă efortul făcut de autorităţile din România, scăderea bruscă a traficului ilicit de ţigarete poate fi datorat şi războiului din Ucraina, deoarece logistica traficului ilicit din această ţară a fost afectată de război.

"Pe tema punctuală a traficului de ţigări, aş spune că s-au făcut progrese. În ianuarie 2010, 36,3% dintre ţigările consumate în România erau netimbrate, pentru ca în septembrie 2022 nivelul să fi ajuns la 7,1%, cu un minim istoric de 6,1% în iulie 2022. Trendul este clar descendent, dar lucrurile merită contextualizate pentru a nu se culca pe o ureche cu imaginea că problema este rezolvată. Maximul pieţei ilicite s-a atins în momentul creşterii masive a accizelor în 2010, an de criză economică. Între timp, România a cunoscut un salt economic semnificativ, care a mai scăzut din apetitul anumitor categorii de a cumpăra ţigări contrafăcute. De asemenea, scăderea masivă din 2022 poate fi pusă şi pe seama evoluţiilor generate de război. Multe dintre ţigări proveneau din Ucraina şi, în mod natural, având în vedere implicaţiile logistice ale conflictului militar, acest tip de trafic a fost stopat" a spus Pauliuc.

Totodată, preşedintele Comisiei de Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Senatului, este de părere că, în ciuda progreselor făcute, contrabanda încă reprezintă o ameninţare reală, însă, prin prisma faptului că majoritatea traficului de ţigarete contrafăcute se face prin frontierele de nord şi est ale României, acest lucru poate însemna că piaţa de desfacere nu este neapărat în ţara noastră.

"De asemenea, aş spune eu că am încredere că, pe fondul demersului nostru privind Schengen, şi eforturile vameşilor şi poliţiştilor de frontieră au fost mai serioase. În plus, ponderea traficului pe frontiera verde a scăzut semnificativ. Suntem la 15%-20% din traficul total. Restul traficului se face prin celelalte puncte de trecere a frontierei, ceea ce înseamnă că piaţa de desfacere finală nu este neapărat România. Toate aceste elemente conduc la ideea că mai avem încă un mare spaţiu de progres pe zona instituţională şi logistică, ba chiar şi pe voinţa politică pe direcţia curmării acestui fenomen nedorit", afirmă aceasta.

În încheierea prezentării, Nicoleta Pauliuc a propus câteva metode prin care problema contrabandei ar putea fi gestionată mai bine, principalele puncte fiind reprezentate de o mai bună instruire a personalului vamal dar şi o alocare optimă a resurselor umane.

"Avem nevoie de o reformă reală pe zona de personal. În primul rând avem nevoie de o mai bună instruire a oamenilor. Acesta trebuie să fie un proces continuu. Pe hârtie avem şi vameşi şi poliţişti de frontieră suficienţi, iar pe teren sunt mai puţini. De asemenea, este necesară o alocare mai coerentă a resurselor umane. Sunt puncte de trecere a frontierei în România pe unde trec 2 maşini pe zi şi zone de tip Maramureş, Suceava sau Botoşani, unde problema traficului de ţigări este reală. Din perspectiva personalului, ele sunt configurate la fel. Avem nevoie de o reevaluare a conceptului de control vamal" a conchis Pauliuc.

• Aderarea la Spaţiul Schengen, o necunoscută în tema traficului cu ţigarete contrafăcute

Aderarea României la Spaţiul Schengen va putea arăta rezultate în privinţa traficului ilicit de produse din tutun imediat după ce se va produce, susţine Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

Acesta susţine că, pe lângă aderarea României la Schengen, este nevoie de o strategie naţională privind combaterea comerţului ilicit.

"Considerăm că aderarea României la Schengen este importantă nu numai pentru demnitatea României, dar în primul rând pentru libera circulaţie a cetăţenilor români în cadrul Uniunii şi cu toţii suntem de acord că România este mai mult decât pregătită din punct de vedere tehnic sau adere la acest acord. Dacă acest lucru va avea sau nu un efect asupra comerţului ilicit cu produse din tutun, urmează, desigur, să vedem în perioada imediat următoare. Ceea ce noi credem că ar fi necesar în cazul intrării României în Schengen este ceea ce industria solicită de ani de zile, respectiv o strategie naţională integrată de combatere a comerţului ilicit de mărfuri, mai ales că este bine ştiut că produsele accizabile, în mod special produsele din tutun, reprezintă cea mai traficată categorie de produs" afirmă Dragoş Bucurenci.

Potrivit acestuia, traficul ilicit de ţigarete afectează toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt fumători sau nu, deoarece contrabanda aduce pierderi mari în bugetul naţional, bani care ar putea fi folosiţi în procesul de dezvoltare al ţării.

"Este important ca mediul privat şi cel public să continue să colaboreze pentru a stopa acest fenomen al contrabandei, suferim cu toţii, indiferent că suntem sau nu fumători, pentru că în fiecare an pierdem venituri semnificative, chiar şi la nivelul foarte scăzut de anului trecut, de 7,9 % din consumul total al pieţei negre. Statul român a pierdut 1,5 miliarde