Ca sursă de energie, liderii politici au discutat recent despre hidrogen, pentru alimentarea cu energie a aeronavelor, fabricilor, flotelor de transport maritim, maşinilor şi caselor, scrie Zerohedge.
Catalizatorul l-a reprezentat recenta revizuire a politicii de emisii de gaze cu efect de seră a U.E.
Utilizarea hidrogenului este singurul mod prin care multe industrii ar reduce carbonul la zero în următoarele decenii.
Planurile vechi au fost reexaminate, în speranţa că sprijinul financiar dat de Uniunea Europeană va face posibilă varianta unei noi opţiuni.
Deşi hidrogenul are un potenţial de reducere dramatică a emisiilor de carbon, nu poate fi implementat fără provocări de ordine economică, subliniază Zerohedge.
Pentru a fi considerat hidrogen "albastru" - adică să nu aibe amprenta de carbon care provine din procesul natural de producţie - trebuie fie ca procesul să includă electroliza apei, fie să provină din gaze naturale asupra cărora are loc procesul de "sechestrare a carbonului". Ambele sunt tehnologii consacrate, dar sunt costisitoare.
Mai mult, energia electrică necesară pentru alimentarea procesului trebuie să provină din surse solare sau eoliene, care la rândul lor, nu au amprenta de carbon.
Dacă Europa are terenul pentru construirea a suficiente parcuri solare sau turbine eoliene pentru a crea puterea de alimentare a multitudinilor de industrii considerate candidate pentru trecerea la hidrogen, ridică numeroase întrebări.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, aproape tot hidrogenul este furnizat din combustibili fosili. Mai mult, 6% din gazele naturale globale şi 2% din cărbunele global, produc hidrogen.
În consecinţă, producţia de hidrogen este responsabilă pentru aproximativ 830 de milioane de tone de emisii de CO2.
Acest total este echivalent cu emisiile de CO2 din Regatul Unit şi Indonezia combinate - ceea ce nu îl face un combustibil curat, având în vedere practicile actuale de producţie industrială.
Mai mult, hidrogenul nu este o sursă de combustibil cu potenţial energetic deosebit.
Doar aproximativ 35% din energia electrică generată de celula solară se transformă în energie la punctul de utilizare.
Hidrogenul a fost propus drept combustibil al viitorului în cel puţin două ocazii în trecut, ambele reprezentând o răscruce, într-un fel sau altul. Criza petrolului de la începutul anilor '70 şi debutul campaniei de schimbare climatică la sfârşitul anilor '80 au sporit promovarea hidrogenului. Cu toate acestea, niciun eveniment nu a reuşit să producă schimbări semnificative în ceea ce îl priveşte. Va fi de această dată altfel?