ALERT / REMUS BORZA: "Hidroelectrica vrea să cumpere capacităţi de producţie din ţările vecine"

Opinia Cititorului ( 2 )

1. 1.  Sistemul Energetic National in pericol
   (mesaj trimis de Hidrosind în data de 11.12.2014, 17:56)

   Ne intrebam cand are de gand DNA-ul sa descalece la Hidroelectrica,deoarece:

   -o gasca de mafioti condusa de un penal isi atribuie prin rotatie beneficii de milioane de euro din patrimoniul societatii; 

   -un administrator penal refuza cu acordul gastii de mafioti,sa returneze milioane de euro incasati ilegal din ceva ce nu s-a realizat-iesirea din insolventa a societatii; 

   -un administrator penal ce tine deliberat in insolventa societatea pentru a incasa lunar comisioane el si gasca lui de sute de mii de euro; 

   -un administrator penal ce are interese directe materiale in zona fondului privat proprietatea, inclusiv comisioane din preturile viitoare de vanzare la bursa a actiunilor detinute de FP la Hidroelectrica; 

   -vanzarea activelor patrimoniale ale societatii in situatia in care aceasta aduce un profit estimat de 1 mld.lei,o evidenta subminarea a economiei nationale coordonata de catre aceasta gasca de infractori; 

   -numirea si mentinerea la conducerea societatii a unui infractor directorul general-parghia prin care isi impune orice lipsa de reactie din partea conducerii executive; 

   -disponibilizari abuzive de personal foarte bine pregatit din sucursale/uzine si angajari de prieteni in posturile de conducere de la executiv fara respectarea legislatiei in vigoare privind angajarea personalului in unitatile cu capital de stat; 

   -punerea in pericol a sistemului energetic national, prin ascunderea avariilor/incidentelor ce se produc la instalatiile hidroenergetice,siguranta barajelor si a constructiilor hidrotehnice cu un posibil impact catastrofal asupra populatiei;

   -angajarea pentru comisioane a unor cheltuieli de natura unui nou parc auto,servicii informatice,servicii de consultanta resurse umane/ juridice etc.,cheltuieli trucate de milioane de euro si fara nici o relevanta in imbunatatirea functionarii societatii. 

   2.  Scrisoare deschisă
   (mesaj trimis de Radu Ioan Ana în data de 14.12.2014, 17:12)

   Periclitarea Sistemului Energetic Naţional şi a economiei naţionale prin insolvenţa Hidroelectrica

   Aprecieri economice din rapoarte realizate înainte de insolvenţă: 

   Conform fişei fiscale oficiale depusă sub sancţiunea legii la data de 03.04.2012, declaraţie valabila, înregistrată la Ministerul Finanţelor, care nu a fost niciodată contestată sau desfiinţată, Hidroelectrica a încheiat anul 2011 cu profit de 6.444.266 lei. 

   În Raportul Auditorului Independent KPMG Audit SRL întocmit la 25.05.2012 pentru anul 2011 referitor la Hidroelectrica se arată „Noi nu am identificat informaţii financiare care sa fie neconcordante cu informaţiile financiare anexate”, deci profitul este corect. 

   În Raportul Administratorului (Remus Vulpescu – reprezentant al Ministerului Economiei) întocmit la data de 25.05.2012 pentru anul 2011 se arată laudativ că „Datorită rezultatelor înregistrate pe anul 2011, Hidroelectrica îşi consolidează poziţia de lider al pieţei de energie. Consiliul de Administraţie apreciază soliditatea deciziilor luate, viziunea anticipativa şi valoarea orientării strategice a managementului.”  

   Câteva zile mai târziu (16.06.2012) acelaşi Remus Vulpescu depune cererea de intrare în insolvenţă a societăţii Hidroelectrica şi pleacă în călătorie cu dl. Ponta la Viena. Întrebat acolo de presa din România despre cererea de intrare în insolvenţă, nu recunoaşte şi nu-si aminteşte de acest lucru „minor”. Întors în ţară, când depunerea cererii de intrare în insolvenţă nu mai poate fi ascunsă, devenind publică, acesta motivează că insolvenţa este folosită ca armă de luptă împotriva „băieţilor deştepţi” pentru rezilierea contractelor acestora.  

   Întrebare:  

   Onor fostă şi actuală conducere a Ţării, consideraţi că această viclenie va fi acceptată de instanţele de judecată şi de arbitraj (inclusiv instanţele internaţionale) ţinând cont că insolvenţa frauduloasă este pedepsită de lege?  

   Dacă insolvenţa va fi considerată frauduloasă, cine va plăti acest prejudiciu ireparabil adus societăţii Hidroelectrica şi României? Salariaţii? Poporul român?  

   Abuzuri inimaginabile: 

   Se pare că până acum doar aceştia au plătit. Salariaţii prin abuzuri care până la preluarea companiei de către administratorul judiciar Borza erau de neimaginat într-o instituţie din România secolului 21, umilinţă, teroare, jigniri, ameninţări, reduceri salariale şi disponibilizări şi angajări pe criterii mafiote. Disponibilizate, discriminate şi jicnite (vezi decizia CNCD) fiind inclusiv mamele în concediu de creştere a copilului, disponibilizaţi fiind toţi cei fără susţinere politică locală sau centrală, chiar şi salariaţii în concediu medical bolnavi de cancer în fază terminală. 

   Iar poporul a plătit prin preţul mărit la energie, rating de ţară scăzut şi împrumuturi mai scumpe pe piaţa financiară. Restul (sume colosale de ordinul miliardelor de lei) urmează să fie plătite, probabil prin cedarea de active, când nota de plată va veni de la instanţele naţionale şi internaţionale. 

   Ceilalţi actori (Remus Borza, Remus Vulpescu, Gabriel Dumitraşcu şi cei de la nivel mai înalt) ori se îmbogăţesc, ori se complac din motive numai de ei ştiute prin „non combat-ul” pentru care Borza le mulţumeşte oficial.  

   Domnilor care vă etalaţi prietenia, susţinerea şi admiraţia faţă de Borza vi se pare hazliu („ca la lucruri trăznite” zice Dumitraşcu) ca Borza sa-i spună unui interlocutor incomod, energetician reprezentant al salariaţilor „Ciocu mic, că te f...t în gură!”? Ce-ar fi să vă zică acest interlop dumneavoastă sau copiilor dumneavoastră acestă expresie? V-aţi amuza, l-aţi admira şi susţine în continuare? 

   „Performanţele” lui Borza: 

   Anul 2012 este mai bine de jumătate, an de administrare a lui Borza.  

   La preluarea administrării în 20.06.2012, Borza promitea, şi era posibil, un profit net pentru acel an de 100 milioane Euro, adică în jur de 450 milioane lei. Care au fost rezultate financiare la sfârşit de an? Conform fisei fiscale, au fost pierderi de 508 milioane lei, sumă care adunată cu profitul preconizat de Borza se apropie de 1 miliard de lei. Deci o gaură de un miliard, în condiţiile în care a fost stopată sau diminuată orice fel de cheltuială de investiţii, dezvoltare, retehnologizare, reparaţii planificate, reparaţii curente, consumabile etc., firma funcţionând din inerţie, datorită finanţării anterioare. Deja grupurile au început să cadă, de exemplu hidroagregatul de 167,5 MW de la Centrala subterană Retezat cel mai mare din ţară, care s-a ars în luna noiembrie 2014 din lipsă de mentenanţă punând în pericol viaţa muncitorilor care abia au putut fi scoşi din subteran cu ajutorul instituţiilor de urgenţă, incident de care nu vorbeşte nimeni, presa fiind cumpărată de Borza. Defectarea acestui grup cu ajutorul căruia se face reglajul parametrilor energiei furnizate consumatorilor pune în pericol întregul SEN iar repararea acestui grup, care practic a fost prăjit prin scurt-circuit, va înghiţi tot profitul din acest an realizat de întreaga amenajare hidroenergetică. 

   A repeta papagaliceşte că Borza a făcut lucruri bune pentru Hidroelectrica denotă fie necunoaştere, fie rea-voinţa. Toate falimentele, înstrăinările, furturile şi distrugerile din economia româneasca au fost catalogate la vremea producerii lor ca lucruri bune şi necesare. Autorii acestora ne demonstrau cu tupeu că aşa este bine. Acum a sosit timpul ca povestea să se repete cu Hidroelectrica, fosta „perla coroanei”, firmă de top pe poziţii între 1-5 din 100 în ultimii ani.  

   Comparaţie economică: 

   Faceţi comparaţie între anul 2011 cel mai defavorabil din punct de vedere hidrologic şi datele financiare din 2013, an 100% de administrare Borza. 

   1. Câteva date sintetice ale S. C. Hidroelectrica pentru anul 2011:  

   Cost mediu de producţie – 108,74 lei/MWh; 

   Preţ mediu de livrare – 139,10 lei/MWh (profit 30,36 lei/MWh); 

   Preţ mediu de livrare către populaţie – 86,30 lei/MWh; 

   Preţ mediu de livrare către piaţa concurenţiala – 153,20 lei/MWh; 

   2. Câteva date sintetice S. C. Hidroelectrica pentru anul 2013 sub administraţia Borza: 

   Cost mediu de producţie – 160 lei/MWh (crescut cu peste 51 lei/MW); 

   Preţ mediu de livrare – lipsesc datele; 

   Preţ mediu de livrare către populaţie – 115 lei/MWh (crescut cu peste 30 lei/MW); 

   Preţ mediu de livrare către piaţa concurenţiala – Hidroelectrica se „chinuieşte” să vândă la 165 lei/MWh. Rezultă un profit negativ sau pierdere dacă se ia în calcul preţul de livrare către piaţa reglementată de 115 lei/MWh, care este cu 45 lei sub preţul de cost şi care ar trebui acoperit din vânzări la preturi mult mai mari de 165 lei/MWh pe piaţa concurenţială. 

   Concluzii evidente:  

   Preţul de cost a crescut sub administraţia Borza de la 108,74 lei/MWh la 160 lei /MWh. 

   Preţul de livrare către populaţie a crescut de la 86,30 lei/MWh la 115 lei/MWh. 

   Profitul a scăzut de la 30,36 lei/MWh la profit zero sau negativ. 

   Toate acestea în condiţiile în care în Hidroelectrica au fost reduse toate cheltuielile (cu excepţia celor generate şi agreate de Borza), au fost disponibilizaţi 1500 de oameni, s-au redus drastic investiţiile, nu se mai fac lucrări corespunzătoare de mentenanţă la echipamentul hidroenergetic, nu se mai fac lucrări de mentenanţă la constructiile hidrotehnice, nu se mai investeşte în dezvoltare, nu se mai investeşte în formare profesionala, a fost desfiinţat serviciul de pază al obiectivelor hidroenergetice etc., şi mai grav, se vând active din Hidroelectrica, microhidrocentrale, clădiri, terenuri, baze sportive, tot ce se poate vinde deocamcată.  

   Apel către Preşedintele Ales:  

   Domnule Preşedinte opriţi până nu este prea târziu această prăduire a celei mai importante companii în care statul român este acţionar majoritar. Opriţi această mascaradă de prost gust jucată de Borza şi de cei care îl susţin prin prostire sau cointeresare. Sistemul Energetic National şi independenţa energetică a României nu trebuie puse în pericol de un avocat cu veleităţii de dictator, care manipulează instituţiile şi presa şi care se descalifică prin limbaj şi apucături de interlop. Din punct de vedere economic aţi văzut mai sus care sunt „realizările” lui Borza. 

   Trebuie ţinut cont că Hidroelectrica este mult mai mult decât o fabrica oarecarecare, Hidroelectrica nu lucrează doar pe considerente strict economice, adică numai profit. Hidroelectrica este o companie strategică de interes naţional maxim, la fel de importantă ca Armata, care integrează o mulţime de funcţii şi instituţii ale statului şi ale societăţii cu interese divergente, care gestionate corect (nu fuga după profit), asigura echilibrul între aceste interese contradictorii: independenţa energetică a României, preţ scăzut pentru populaţie, realizarea de construcţii hidrotehnice unele fără componentă energetică (construcţii şi amenajări strategice, alimentari cu apa, regularizări de cursuri, apărare la inundaţii, tranzitarea în siguranţa a viiturilor, rezerve de apă pentru populaţie, lacuri de agrement etc.), contribuţii financiare importante la bugetul de stat şi la susţinerea altor organisme ale satului scutind bugetul central de cheltuieli (ex. Apele Romane prin taxa pe apa urzinată, Inspectoratul de Stat în Construcţii etc., etc.), asigurarea unor locuri de muncă, profit.  

   Hidroelectrica era pe profit la intrarea în insolvenţă şi nu avea nici un fel de datorie la bugetul statului. Au existat companii care an de an au înregistrat pierderi şi aveau datorii istorice care se apropiau de 1 miliard de euro numai către bugetul de stat, fără a lua în calcul furnizorii, şi totuşi acestea nu au intrat în insolvenţă.  

   Lipsa de lichidităţi de la începutul anului 2012 pe fondul lipsei de precipitaţii nu poate constitui motiv de intrare în insolvenţă. Volumul precipitaţiilor, conform teoriilor statistice general acceptate, nu cresc şi nu se reduc ci doar se distribuie neuniform ca timp şi spaţiu. Aşadar, Hidroelectrica putea accesa (dacă era cazul) fără nici un fel de probleme un împrumut bancar pe termen scurt pentru a-şi asigura lichidităţile. Orice bancă ar fi împrumutat „perla coroanei” ţinând cont că gradul de îndatorare era mai mic de 3 la sută, apoi situaţia se redresa rapid când hidrologia revenea la normal sau se înregistrau chiar excedente faţă de media multianuală, ca în anul de faţă. Soluţia economică nu era intrarea în insolvenţă. Contractele cu „băieţii deştepţi” puteau fi întrerupte prin neprelungirea lor, ştiindu-se faptul că acestea se reînnoiau anual prin acte adiţionale. Aceste contrate nu aveau clauze de confidenţiale sau clauze speciale. Contractele erau făcute în aşa fel încât cei care veneau la putere să le poată renegocia anual şi să-şi primească partea. Preţurile de vânzare a energiei erau mult peste preţurile de cost, deci aceste contracte din punct de vedere economic erau perfect valabile şi profitabile pentru Hidroelectrica. Ipoteza că Hidroelectrica ar putea vinde la preţuri mai mari decât cele prevăzute în contractelele bilaterale a fost doar o ipoteza care până acum nu s-a confirmat, Hidroelectrica vânzând pe piaţa concurenţială de multe ori sub preţul actual de cost. Contractul comercial în care preţul de vânzare este mult superior preţului de producţie este un contract perfect valabil şi instanţa va da câştig de cauză celor prejudiciaţi, adică „băieţilor deştepţi”. Nota de plată va fi a poporului român, iar Hidroelectrica cu active colosale construite prin efortul şi sacrificiul întregului popor, companie de interes strategic excepţional, va intra cu ajutorul lui Borza pe mâini „private” care ştiu să obţină profit şi să-l înstrăineze, desigur.