ANALIZĂ CONSILIUL CONCURENŢEI: "Doar circa 40% din calea ferată de la noi este electrificată"

Starea precară în care se află infrastructura şi materialul rulant din sectorul feroviar, care determină restricţii de viteză, precum şi faptul că doar aproximativ 40% din calea ferată este electrificată nu permit operarea în condiţii de calitate, care să genereze o creştere evidentă a cererii pentru aceste servicii sau, cel puţin, menţinerea acestora la un nivel relativ constant, arată o analiză realizată de Consiliul Concurenţei.

Din punct de vedere al gradului de liberalizare a pieţei naţionale de transport feroviar de călători, România, cu 20% capital privat, se înscrie în trendul European.

Concurenţa pe piaţa transportului feroviar de călători se manifestă doar în cadrul anumitor rute, precum Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov, Braşov - Craiova, pe care sunt prezenţi atât operatorul de stat, cât şi o parte dintre operatorii privaţi, rute caracterizate de o cerere importantă, restul traseelor fiind dominate de compania de stat CFR Călători, mai subliniază autoritatea de control.

Conform analizei citate, se impune o reclasificare obiectivă şi periodică a secţiilor de circulaţie, implicit o diferenţiere a nivelului tarifului de utilizare a infrastructurii (tui), în funcţie de o serie mai largă de parametri tehnici, o parte dintre aceştia, deja existenţi (linii reabilitate, electrificate, viteza de deplasare, restricţii de viteză). la toate acestea se pot adăuga clasificarea gărilor aflate pe fiecare secţie de circulaţie, gradul de saturare al capacităţii de infrastructură etc., precum şi principalii parametri de trafic (punctualitate, viteză, tipul de tren).

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au anunţat, într-un comunicat: "Cele mai multe state membre ale Uniunii Europene şi-au deschis pieţele, astfel încât să permită serviciilor comerciale cu acces liber (care nu sunt susţinute prin compensaţie/subvenţie) să coexiste cu contractele de servicii publice (CSP), măsură care nu s-a implementat, încă, în România. De asemenea, în Europa există state în care toată activitatea are caracter de serviciu public, în care o parte importantă din preţ este subvenţionată, cum este şi România, şi ţări în care activitatea este diferenţiată în cea de serviciu public şi cea comercială (preţul formându-se în mod concurenţial, pe baza mecanismelor de piaţă)".

În România, atât companiile private, cât şi CFR Călători operează în baza unor contracte de servicii publice încheiate cu Ministerul Transporturilor, în cadrul cărora distribuţia compensaţiei se realizeză proporţional cu volumele de tren - km şi călători - km, în funcţie de rangul trenurilor (Regio/Interregio).

Specialiştii de la Consiliul Concurenţei recomandă alocarea celor mai solicitate trasee în baza unor contracte comerciale, susţinând, în acelaşi timp, încheierea, în continuare, de contracte de serviciu public, în special în acele zone caracterizate de o importantă componentă socială. "În acest fel, s-ar crea premisele manifestării unei concurenţe reale prin preţ şi calitate între operatori", arată sursele citate, menţionând: "Contractele de servicii publice ar trebui menţinute în special în acele zone care nu sunt deservite de alte moduri de transport şi unde transportul feroviar este preferat de categorii sociale numeroase (navetişti, elevi, studenţi, pensionari), precum şi în cazul acelor secţii şi trasee operate în regim de Regio, pe distanţe scurte (de exemplu sub 100 km)".

Instituţia recomandă introducerea unui sistem transparent şi obiectiv de clasificare şi diferenţiere a gărilor, în funcţie de fluxul de călători, dar şi în funcţie de dotările aferente ale acestora, ca de exemplu case de bilete, automate de vânzare a biletelor de călătorie, facilităţi oferite, număr de peroane etc.