ANALIZĂ SĂPTĂMÂNALĂ Creştere uşoară pentru costurile de finanţare pe termen lung ale statului

Piaţa titlurilor de stat din România a reacţionat la climatul macro-financiar mondial şi european şi la factorii interni în penultima săptămână din noiembrie, evidenţiindu-se creşterea uşoară a ratei de dobândă la obligaţiunile suverane pe scadenţa 10 ani, la 3,23%, evoluţie în divergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport de analiză. Specialiştii BCR Cercetare subliniază la rândul lor scăderea randamentelor pe termen scurt, evoluţie determinată de surplusul de lichiditate din piaţa interbancară.

Rădulescu notează: "În România, construcţiile au accelerat în septembrie şi au crescut cu 17,6% an/an la nouă luni, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat de politici economice în implementare. De asemenea, rata locurilor de muncă vacante s-a majorat de la 0,71% în T2 la 0,81% în T3, pe fondul redinamizării economiei. Totodată, datele publicate de banca centrală indică rezistenţa sectorului bancar la incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent: activele au crescut cu 13,5% an/an, iar rezultatul financiar net s-a diminuat cu doar 8,3% an/an la nouă luni. Pe de altă parte, Ministerul de Finanţe previzionează intensificarea deficitului bugetar la 9,1% din PIB în 2020. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a amânat deciziile privind procedura de deficit excesiv până la primăvară, în contextul incertitudinii determinate de pandemie. Semnalele de intrare într-un nou ciclu economic, provocările din sfera finanţelor publice şi climatul din pieţele internaţionale au determinat evoluţii divergente de-a lungul curbei randamentelor în această săptămână: rata de dobândă pe scadenţa 10 ani în creştere cu 1,6% la 3,23% (scădere cu 26,8% în 2020). Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 9,9% la 0,95 puncte procentuale".

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 372,5 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2034 şi cu 567 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2030 la costuri medii anuale de 3,65%, respectiv 3,31%. În ultima săptămână din noiembrie, Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu titluri scadente în septembrie 2031 în volum de 345 milioane de lei.

La rândul lor, analiştii BCR Cercetare arată într-un raport că ultimele licitaţii pentru obligaţiuni guvernamentale în lei cu scadenţa în iunie 2026, respectiv octombrie 2034, au avut cereri destul de modeste din partea investitorilor.

Aceştia evidenţiază de asemenea intrările semnificative ale investitorilor nerezidenţi pe titlurile de stat în lei din septembrie, cele mai mari din ianuarie 2013.

"În cazul celei mai lungi scadenţe de pe curba în lei (2034), cererea investitorilor a fost mai mică decât suma licitată de minister. Deţinerile nerezidenţilor de obligaţiuni guvernamentale în lei au crescut la 19,1% în septembrie de la 17,9% în august după intrări nete în septembrie de 3,6 miliarde lei, cele mai mari din ianuarie 2013. Diferenţa de randament dintre obligaţiunile pe 10 ani şi cele pe 3 ani a crescut faţă de săptămâna trecută cu 12 puncte de bază, ajungând la 59 puncte de bază, pe fondul scăderii randamentelor pe termen scurt determinată de surplusul de lichiditate din piaţa interbancară, în timp ce randamentele lungi au înregistrat creşteri uşoare. Diferenţialul de randament între titlurile suverane pe 10 ani în lei faţă de cele similare în zloţi polonezi a crescut cu 14 puncte de bază în ultima săptămână până la 211 puncte de bază", arată analiştii BCR.