Dezbaterea publică privind Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a degenerat în acuzaţii nefondate cum că s-ar crea un paraguvern paralel sau o mega-structură de comandă, consideră Andreea Paul, prim-vicepreşedinte al PNL, îndemnând "să nu manipulăm politic un instrument european preventiv, cu rol consultativ, care reprezintă un pas înainte pentru calitatea deciziilor publice în România".
Potrivit Andreei Paul, România are obligaţia europeană de a crea un mecanism de supraveghere macroprudenţială, cu caracter consultativ, încă din anul 2011. "Guvernul PSD a întârziat nejustificat dezbaterea publică şi adoptarea mecanismului potrivit pentru România. Pe fond, aveam de ales între acordarea acestui rol exclusiv Băncii Centrale, crearea unui ASF care să includă şi pieţele bancare sau crearea unui comitet compus din mai multe autorităţi. Pentru România este potrivită, în opinia mea, cea de-a treia alegere", consideră reprezentantul PNL.
În UE, 13 state europene au un comitet similar cu cel propus acum în România (dintre care 9 prin legi adoptate si 4 prin aranjamente provizorii), alte 13 state au acordat această responsabilitate a suprevegherii macroprudenţialităţii Băncilor Centrale, iar 2 state au creat autorităţi de supraveghere a pieţelor financiare (un fel de ASF la români care includ şi pieţele bancare), conform ultimului raport al ESRB (Comitetul European pentru Risc Sistemic).
Potrivit Andreei Paul, "rolul major al BNR în Consiliul General al CNSM este stabilit clar prin Subrecomandarea B1 dedicat mecanismelor instituționale, citez: «Se recomandă ca statele membre să desemneze în legislația națională autoritatea căreia îi este încredințată aplicarea politicii macroprudențiale, reprezentată în general fie de o singură instituție, fie de un comitet compus din autorități ale căror acțiuni au un impact substanțial asupra stabilității financiare. Legislația națională ar trebui să specifice procesul de decizie al organismului de conducere al autorității macroprudențiale»".