Noul plan de reorganizare al societăţii Cuprom, cândva una din perlele economiei de la noi din ţară, a omis să îi includă şi pe foştii angajaţi ai filialei Zalău în tabelul creditorilor, deşi aceştia erau îndreptăţiţi să-şi recupereze sumele care li se cuvin sub formă de salarii compensatorii.
Astfel, foştii angajaţi de la unitatea din Zalău, disponibilizaţi începând cu 2008, nu au fost incluşi în tabelul creditorilor întocmit de Cuprom SA (unicul producător de cupru electrolitic, sârmă turnată şi laminată de la noi din ţară) în vederea reorganizării companiei.
Cuprom are două filiale, la Zalău şi la Baia Mare.
Potrivit contractelor colective de muncă valabile în ultimii cinci ani, salariaţii Cuprom Zalău aveau dreptul, în cazul unei disponibilizări, la minim patru şi maxim opt salarii compensatorii, potrivit declaraţiilor unor foşti angajaţi ai companiei.
Cu toate acestea, până în acest moment, foştii angajaţi au primit doar trei salarii medii pe economie, din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, conform afirmaţiilor lui Roman Clement, fost angajat al companiei Cuprom.
"Cele 124 de persoane disponibilizate de-a lungul anilor de la fabrica din Zalău au de recuperat, în total, circa 760.000 de lei", a precizat Roman Clement.
Foştii angajaţi ai companiei Cuprom au mai declarat: "A fost o surpriză deloc plăcută pentru noi, foştii salariaţi, când, consultând planul de reorganizare publicat de administratorul judiciar al Cuprom - firma de audit şi consultanţă BDO - am descoperit că Sindicatul Elcond Zalău nu figurează în tabelul creanţelor. Nu înţelegem care a fost motivul, de vreme ce oficialii administratorului judiciar ne-au dat asigurări că vom fi incluşi în respectivul document".
În rândul foştilor angajaţi ai companiei există unele suspiciuni potrivit cărora aceştia au fost omişi în mod voit din tabelul creditorilor de către cei care au întocmit noul plan de reorganizare.
În total, la masa credală se află 84 de instituţii care au creanţe chirografare, patru bănci care au creanţe garantate şi trei instituţii publice cu creanţe bugetare.
Dacă noul plan de reorganizare va fi respins, iar Cuprom va intra în faliment, atunci, consideră unii angajaţi, cel mai probabil, societatea va fi preluată de către o altă companie, dat fiind gradul de retehnologizare şi utilajele de care dispun cei de la fabrica din Zalău.
• Alţi creditori, alte nereguli semnalate
Există şi alţi membrii din rândul creditorilor care au semnalat o serie de nereguli în ceea ce priveşte noul plan de reorganizare al companiei Cuprom, motivând că debitoarea urmăreşte să minimizeze datoriile pe care ar trebui să le returneze creditorilor.
În primul rând, noul plan de reorganizare pune o presiune extrem de mare pe umerii creditorilor cu creanţe garantate, dat fiind faptul că, în condiţiile respingerii planului, aceştia vor recupera mult mai puţin din creanţe.
În această situaţie se află băncile Bancpost, BCR, Raiffeisen şi Unicredit care, conform planului de reorganizare, sunt singurele înscrise la masa credală cu creanţe garantate, restul băncilor fiind trecute în tabelul creanţelor la categoria negarantat sau chirografar.
Valoarea creanţelor garantate este de 23.527.598 RON (aproximativ 6 milioane de euro) care vor fi achitate în mod integral dacă planul de reorganizare va fi aprobat. În caz contrar, dacă planul va fi respins, atunci băncile cu creanţe garantate, conform documentului citat, vor recupera mult mai puţin din sumele împrumutate.
Astfel, din credite de circa 80 de milioane de euro, băncile "norocoase" vor mai primi doar 6 milioane de euro, dacă planul va fi aprobat.
• Noul plan de reorganizare, supus votului la finalul lunii
Adunarea generală a creditorilor societăţii Cuprom va decide la finalul lunii soarta companiei producătoare de cupru de la noi din ţară, ne-au declarat, ieri, surse din piaţă.
"Pe 27 august va avea loc adunarea generală a creditorilor, iar aceştia vor decide ce se va întâmpla cu societatea: fie va intra în faliment, dacă planul va fi respins, fie vor fi demarate procedurile de reorganizare, dacă planul va fi aprobat de cei aflaţi la masa credală", potrivit declaraţiilor unor surse din cadrul companiei.
Planul de reorganizare al societăţii Cuprom s-a aflat în dezbatere pentru aproximativ 30 de zile, oferindu-le, astfel, timp creditorilor să-l analizeze în detaliu, înainte de a vota aprobarea sau respingerea acestuia.
Adunarea generală a creditorilor este formată din salariaţii companiei cât şi anumite bănci comerciale sau firme cu care Cuprom s-a aflat în relaţii contractuale în perioada 2005- 2009.
Dacă planul de reorganizare nu va fi aprobat de către adunarea creditorilor, atunci în termen de 45 de zile se va declara falimentul companiei.
În 2003, doi bancheri, pe atunci vicepreşedinţi la Citibank România - Horia Pitulea şi Horia Simu - au decis să cumpere compania Phoenix. Uzina Phoenix a fost preluată, la pachet, cu Elcond Zalău, cei doi afacerişti, Horia Pitulea şi Horia Simu, unind uzinele sub numele Cuprom.
Combinatul metalurgic Phoenix şi uzina Elcond Zalău au fost, pentru o perioadă lungă de timp, două din cele mai importante companii ale ţării noastre din industria neferoaselor.
Combinatul metalurgic Phoenix era singurul centru din ţara noastră acreditat să producă lingouri de aur, certificate de BNR, şi recunoscute la nivel internaţional.
Lingourile româneşti produse la combinatul Phoenix se înscriau în standardele acceptate de London Bullion Market Association - organismul care reglementează piaţa metalelor preţioase la nivel mondial.
Cu toate acestea, în 2002, Phoenix Baia Mare pierde poansonul internaţional, ţara noastră fiind scoasă de pe lista producătorilor de aur "good delivery".
Motivul oficial prezentat, la momentul respectiv, a fost acela că producţia combinatului băimarean nu se mai încadra în standardele internaţionale.
La câţiva ani de la achiziţia la pachet a uzinelor Phoenix şi Elcond Zalău, reunite sub umbrela Cuprom, Horia Pitulea şi Horia Simu s-au angajat să investească în cele mai importante mine de cupru din ţara noastră - Cupru Min şi Moldomin.
Astfel, în 2007, consorţiul format din Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Moldomin Moldova Nouă, angajându-se să investească în exploatarea cupriferă aproximativ 120 milioane de euro. În acelaşi an, consorţiul a preluat şi activităţile miniere ale Cupru Min Abrud, care deţine exploatările de cupru de la Roşia Poieni.
Consorţiul s-a retras, însă, doi ani mai târziu, în iulie 2009, după o încetinire a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane.
Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef au denunţat contractul cu SC Cupru Min SA, rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei faţă de Cupru Min.