Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă semnat recent de de Statele Unite şi România subliniază necesitatea garanţiilor că viitorul scut antirachetă al NATO nu va fi îndreptat împotriva Rusiei, potrivit Ministerului rus de Externe.
Reacţia Rusiei la amplasarea scutului pe teritoriu ţării noastre este explicată într-un comunicat de presă: "Acest eveniment face şi mai actuală necesitatea de a obţine din partea Statelor Unite şi a NATO garanţii constrângătoare care să ateste că sistemele antirachetă pe care urmează să le amplaseze în Europa nu vor fi îndreptate împotriva forţelor strategice nucleare ruse. Este de asemenea necesar să însărcinăm Consiliul Rusia-NATO să conceapă decizii concrete privind obiectivele şi arhitectura scutului antirachetă în curs de implantare în regiune".
• Băsescu: Este necesar să explicăm Rusiei că nu îi este ostil acordul României cu SUA
Preşedintele Traian Băsescu consideră că este esenţial ca partea română să explice Federaţiei Ruse că acordul semnat cu SUA nu este ostil Moscovei.
Întrebat cum comentează faptul că semnarea documentului cu SUA a declanşat un mic război diplomatic din partea Moscovei, Traian Băsescu a răspuns: "Nu, este atitudinea curentă a Moscovei, şi, sigur, cred că este esenţial un lucru: să discutăm cu Federaţia Rusă şi să-i aducem necesarele explicaţii din care să înţeleagă că nu este o acţiune ostilă Federaţiei Ruse".
Preşedintele a mai spus că este adeptul unor soluţii în favoarea unei cooperări politice cu Rusia. În opinia lui Traian Băsescu, există o cooperare economică bună cu Rusia, dovadă fiind numărul mare de investitori ruşi în România.
• Rusia critică absenţa progreselor în discuţiile Rusia-NATO şi Rusia-SUA privind apărarea antirachetă
Ministerul rus de Externe a mai criticat cu această ocazie absenţa progreselor în discuţiile Rusiei cu SUA şi NATO privind crearea unui sistem antirachetă comun în Europa: "Noul acord româno-american privind amplasarea unor baterii antirachetă SM-3 şi a sistemului Aegis la fosta bază aeriană română de la Deveselu (sud) şi decizia recentă a autorităţilor de la Ankara de a găzdui un radar american de alertă avansată AN/TPY-2 dovedesc că Statele Unite îşi pun rapid în aplicare proiectul de scut antirachetă în Europa şi aceasta pe fondul absenţei progreselor în discuţiile Rusia-NATO şi Rusia-SUA privind apărarea antirachetă".
La 9 septembrie, secretarul general adjunct al NATO, Dirk Brengelmann, declara că Alianţa Nord-Atlantică nu exclude posibilitatea semnării cu Moscova a unui document juridic care să garanteze că viitorul sistem antirachetă din Europa nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.