ARMAMENT Strategia de restructurare a "Romarm" nu exclude privatizarea

• (Interviu cu Vasile Marius Crişan - directorul general al Companiei Naţionale "Romarm" SA)

Reporter: La începutul lui octombrie veţi prezenta Guvernului strategia de restructurare a "Rom­arm" pentru a fi aprobată. Ce vizează această strategie?

Vasile Crişan: Strategia CNR SA vizează reconfigurarea structurii companiei şi redimensionarea capacităţilor de producţie, pornind de la nevoile de înzestrare ale armatei şi cerinţele pieţei externe, în vederea transformării companiei într-o entitate cu un management flexibil şi o activitate viabilă şi profitabilă. Am în vedere o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu, măsuri cu efect în reducerea arieratelor, dezvoltării obiectului principal de activitate şi creşterii cifrei de afaceri. Pe plan organizatoric, aceasta va avea în componenţă cinci divizii constituite pe specificul producţiei: armament, muniţie şi echipamente pentru infanterie, artilerie şi vehicule blindate, rachete, pulberi şi explozivi. Nu excludem parteneriate şi consolidări la nivel naţional, care să creeze acea masă critică necesară negocierilor internaţionale şi, acolo unde este cazul, chiar privatizarea.

Reconfigurarea actualelor capacităţi de producţie va fi susţinută de investiţii în direcţia capabilităţilor definite la Bruxelles ca revenind Româ­niei, toate acompaniate de un re-engineering al principalelor procese. Bineînţeles că ar fi de dorit să existe şi o lege a industriei de apărare care să dea omogenitate demersurilor noastre.

Reporter: Cum este structurată în prezent compania?

Vasile Crişan: Acum, CNR are în subordine 15 filiale producătoare de tehnică militară, răspândite pe tot teritoriul ţării. Programul de restructurare pe care l-am întocmit vine să potenţeze competitivitatea produselor noastre corelat cu o redimensionare judicioasă, dar va fi foarte greu de implementat în absenţa unei legi a industriei de apărare.

Reporter: Câţi salariaţi are "Rom­arm"?

Vasile Crişan: Avem în jur de 5.400 de angajaţi, cu o dinamică pozitivă, datorată în principal exporturilor. Suntem preocupaţi de scăderea mediei de vârstă a salariaţilor noştri, în paralel cu pregătirea profesională dedicată.

Reporter: Ce produse noi sunt fabricate în structurile "Romarm"?

Vasile Crişan: În prezent, se concretizează munca de mai mulţi ani a cercetătorilor noştri în domeniul transportoarelor blindate, proiectilelor reactive dirijate lor şi loviturii termobarice. Pe modelul promovat de Bruxelles, încercăm, în paralel, să stabilim parteneriate strategice cu alţi jucători români privaţi, precum şi cu jucători din ţări partenere, în scopul identificării unor surse suplimentare de finanţare, maximizării profitului şi împărţirii riscurilor.

Reporter: Cât din producţia "Romarm" merge la export şi pe ce pieţe?

Vasile Crişan: În ultimii trei ani, exporturile CNR au crescut cu peste 70%, ajungându-se la un nivel de circa 90% din totalul producţiei. Principalele pieţe ar fi SUA, Asia şi Orientul Mijlociu.

Reporter: Intenţionaţi să atacaţi şi alte pieţe externe de desfacere?

Vasile Crişan: În ultima perioadă, împreună cu personalul CNR, am întreprins o serie de demersuri în vederea revitalizării relaţiilor cu statele africane, relaţii tradiţionale înainte de 1989. Astfel, au avut loc deplasări şi prezentări ale produselor noastre, dar şi acţiuni de promovare întreprinse cu ajutorul consilierilor economici din zonă în ţări precum Nigeria, Libia, Africa de Sud, Egipt etc. Avem convingerea că aceste acţiuni vor duce la o creştere semnificativă a exporturilor CNR în această zonă, pe termen mediu şi lung.

Reporter: Cum afectează criza economică activitatea Romarm?

Vasile Crişan: Mulţi dintre furnizorii noştri de materii prime încep să aibă probleme de lichidităţi sau chiar să intre în incapacitate de plată, fapt ce determină blocaje financiare, întârzieri în livrare şi în plata penalităţilor. De asemenea, creşterea preţului utilităţilor duce la o scădere a competitivităţii produselor noastre, odată cu creşterea corespunzătoare a preţului final. Din nefericire, domeniul apărării nu este eligibil pentru accesarea de fonduri europene, motiv pentru care consider că Guvernul ar trebui să aibă o abordare diferenţiată a necesarului nostru investiţional.

Reporter: "Romarm" va fi una din primele companii care vor avea management privat? Care este opinia dumneavoastră referitoare la acest lucru?

Vasile Crişan: Personal, sunt sceptic faţă de succesul unui asemenea demers. Industria de apărare are o istorie, o cultură în mai multe volume. Este o lume pe care trebuie să o înţelegi. Constrângerile şi ostilitatea mediului extern impun un anumit tip de atitudine a managementului. Consider că cel puţin la nivelul aparatului central, la nivelele 1 şi 2 de management, există buni profesionişti care se bucură de respectul meu. Dar, până la urmă, ce fel de management este acela care se desfăşoară pe baza unui contract de mandat?

Reporter: Ce investiţii derulează "Romarm"?

Vasile Crişan: Obiectivele de investiţii ale C.N. "Romarm" pentru anul în curs sunt planificate în acord cu Legea nr. 500/2002 şi au o valoare de 24.767.620 lei, după cum urmează: lucrări în continuare - 7.815.000 lei, Lucrări noi - 1.591.000 lei şi alte cheltuieli de investiţii - 15.361.620 lei. Investiţiile vor fi făcute în următoarele domenii: modernizarea şi reorganizarea fabricaţiei tehnologice, modernizarea sistemelor de utilităţi şi asigurarea siguranţei şi securităţii în cadrul entităţilor economice. Anul trecut, am avut cheltuieli cu investiţiile în valoare de 16.055.000 lei.

Reporter: Ce rezultate financiare a avut compania anul trecut, comparativ cu 2009?

Vasile Crişan: Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a depăşit 321 milioane de lei şi am înregistrat o pierdere 119,3 milioane de lei.

Pierderea pe total companie se datorează, în principal, înregistrării accesoriilor aferente datoriilor istorice, acumulate an de an de filialele societăţii, ca urmare a înregistrării de cheltuieli fixe aferente gradului de neutilizare a capacităţilor producţiei de apărare, cheltuieli a căror finanţare nu a fost suportată de la bugetul de stat. Conform prevederilor art. 8 din HG 979/2000, privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Romarm", cheltuielile convenţional-constante trebuiau suportate de la bugetul de stat.

În anul 2009, cifra de afaceri a companiei a fost de aproape 270,5 milioane de lei, "Romarm" înregistrând o pierdere în valoare de circa 126,5 milioane de lei.

Reporter: În acest an, aţi participat la LAAD 2011 - Rio de Janeiro. Care au fost rezultatele acestei participări?

Vasile Crişan: Am realizat contacte cu diverşi parteneri, care vizează colaborarea de diferite tipuri şi în vederea exportului produselor şi soluţiilor tehnice ale CNR, tancului TR-85-M1, transportorului blindat SAUR 1 şi 2, armelor de asalt etc.

Reporter: Cum a fost influenţată activitatea "Romarm" de reducerea efectivelor armatei?

Vasile Crişan: În prima parte a anilor '90, compania s-a resimţit puternic, din cauza nevoilor în scădere ale MApN şi a stocurilor supra-dimensionate de armament şi muniţie, în contextul scăderii numărului de efective cu peste 300%. Ulterior, chiar dacă efectivele au fost reduse, nevoile de înzes­trare au început să apară, iar consumul, prin acţiunile desfăşurate în zonele de conflict, este relativ con­stant. Problema este finanţarea satisfacerii nevoilor de înzestrare, modernizare, mentenanţă şi instruire pentru armata română. Şi aici cred că soluţia ar fi parteneriatele public-private.

Reporter: Amplasarea scutului anti-rachetă în ţara noastră influenţea­ză în vreun fel activitatea "Romarm"?

Vasile Crişan: Nu ne influenţează în mod direct, însă poate aduce un plus de imagine ţării şi, implicit, industriei de apărare. Nu excludem, însă, o oarecare implicare a filialei noastre de la Ploieşti, unica societate românească producătoare de tehnică de rachete, dacă va fi nevoie în activităţile de mentenanţă şi operare secundară.

Reporter: Dar posibila achiziţie a avioanelor F16 ce efecte ar putea avea asupra companiei pe care o conduceţi?

Vasile Crişan: Nici acest lucru nu influenţează în mod direct "Romarm", dar ar fi de dorit să fim implicaţi în activităţile compensatorii pe care legislaţia le impune la asemenea achiziţii. Depinde de forţa de negociere a părţii române să existe componente rezonabile de off set direct şi indirect, chiar dacă procedura de achiziţie ar putea să nu impună neapărat acest lucru.

Reporter: Ce părere aveţi des­pre industria de apărare din ţara noastră?

Vasile Crişan: Putem spune că industria de apărare din România are o supleţe şi o competitivitate crescândă, în corelare cu sarcinile pe care ţara noastră le are în cadrul NATO şi UE. Bineînţeles că nu suntem încă la nivelul prim-contractorilor din ţări dezvoltate şi cu tradiţie în domeniu, dar avem din ce în ce mai multe relaţii de cooperare industrială cu aceştia.

Reporter: Care sunt perspectivele acestui sector, în opinia dumneavoastră?

Vasile Crişan: Evoluţia este strict legată de obiectivele şi priorităţile naţionale, dar şi de strategia de constituire a unei pieţe europene de armament promovată de Bruxelles. Există nişte capabilităţi pe care România împreună cu UE doreşte să le dezvolte, unele pe care este dispusă să le împartă cu alţi parteneri şi altele la care este dispusă să renunţe. În acest sens, vor fi abordate şi investiţiile, modernizările şi chiar privatizările. Vom avea parteneriate public-private, împreună cu parteneriate solide cu companii din ţările europene şi nord-atlantice partenere.

Reporter: În ce mod este afectată ţara noastră de noile reglementări europene în vigoare?

Vasile Crişan: Cele două noi directive europene, împreună cu strategia de realizare a unei baze tehnico-industrială de apărare europeană creează un mediu competitiv şi trans­parent la nivel european. În acest context, au început să apară parteneriate bi şi multilaterale, precum cel dintre Marea Britanie şi Franţa sau Germania şi Polonia. Industria autohtonă va trebui să facă acelaşi lucru, începând, în special, cu parteneriate regionale, dublate de parteneriate strategice interne cu MApN şi celelalte componente ale sistemului naţional de apărare şi ordine publică. Am semnat deja la nivelul asociaţiei naţionale reprezentative, PATROMIL, al cărui preşedinte am fost ales, trei memorandumuri de colaborare cu indus­triile de apărare din Bulgaria, Polonia şi Marea Britanie.

Reporter: Cum stăm cu logistica în domeniul producerii echipamentelor de apărare?

Vasile Crişan: Fără a intra în amănunte, pot spune că la nivelul companiilor private din sectorul de apărare, lucrurile stau destul de bine, în sensul că s-au achiziţionat echipamente şi tehnologii performante şi s-au implementat proceduri eficiente. La nivelul sectorului de stat, însă, lucrurile au rămas în urmă, poate şi datorită aspectelor sociale deosebite. În momentul de faţă, filialele producătoare de armament ale CNR posedă linii şi tehnologii de fabricaţie relativ vechi şi standardele folosite sunt "Tip EST" (ruseşti), dar se lucrează la implementarea standardelor tip NATO. Pentru partea de muniţie de calibre până la 35 mm există deja linii noi sau modernizate pentru aceste standarde.

Reporter: Cât ar costa să avem o logistică la nivelul celei internaţionale?

Vasile Crişan: În primul rând trebuie să stabilim care sunt capabilităţile pe care România doreşte să le păs­treze şi să le dezvolte. Există nişe, precum cea a muniţiei de infanterie şi artilerie, unde suntem aproape de nivelul european. Este greu de avansat o cifră exactă, dar prin parteneriate public-private şi internaţionale pot fi găsite soluţii suple şi inteligente de finanţare, cu condiţia ca beneficiarul final - sistemul naţional de apărare şi ordine publică - să ne spună concret ce nevoi are.

Reporter: Ce aşteptaţi de la ediţia din acest an a "Expomil"?

Vasile Crişan: Principalul obiectiv al participării CNR la "Expomil" este acela de a ne face cunoscute capabilităţile şi produsele, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Dacă pe plan extern ne dorim să sporim numărul colaborărilor pe pieţele tradiţionale, dar şi pe piaţa UE, pe plan intern ar trebui să participăm într-o mai mare măsură la adresarea nevoilor de înzestrare a armatei române şi sistemului naţional de apărare.

Aşa cum este firesc, statutul de furnizor de tehnică militară pentru armata proprie aduce un plus de imagine şi de încredere pentru posibilii parteneri externi şi ar trebui să punem accent pe acest lucru.

În plus, am început un proiect de rebranduire a companiei, iar "Expomil 2011" este ocazia ideală de a lansa noul brand.

Reporter: Mulţumesc!