Armata NATO are o superioritate copleşitoare faţă de cea a Rusiei

Forţele militare combinate ale celor 32 de state membre NATO ar fi într-un avantaj clar supranumeric şi copleşitor din punct de vedere al numărului echipamentelor militare, dacă Federaţia Rusă condusă de Vladimir Putin ar ataca un stat aliat şi toate celelalte state ar acţiona militar prin prisma dispoziţiilor articolului 5 privind apărarea comună din tratatul alieanţei nord-atlantice, potrivit datelor şi informaţiilor publicate pe site-ul globalfirepower.com.

Sursa citată a realizat o analiză a puterii militare pe care o are blocul NATO faţă de Rusia, comparând doar 25% din forţele NATO şi 75% din forţele Federaţiei Ruse. Comparaţia făcută se bazează pe realităţile geopolitice şi strategice. NATO este o alianţă formată din multiple state membre, fiecare cu propriile angajamente şi contribuţii la apărarea colectivă şi, din această cauză, doar o parte din resursele fiecărui stat sunt disponibile pentru operaţiuni NATO, reprezentând un compromis între angajamentele internaţionale şi nevoile naţionale de apărare. În schimb, Rusia, ca stat unic, îşi poate concentra o proporţie mult mai mare a forţelor sale într-un singur teatru de operaţiuni, motiv pentru care s-a ales un raport de 75%. Acest raport ilustrează atât capacitatea de mobilizare, cât şi flexibilitatea operaţională a fiecărei părţi într-un conflict ipotetic.

Dacă NATO ar mobiliza 75% din forţele fiecărui stat membru, atunci ar avea o superioritate copleşitoare faţă de Rusia, dar această mobilizare ar implica un efort logistic şi politic imens, dificil de realizat într-o alianţă multinaţională.

Analiza arată că NATO depăşeşte Rusia în majoritatea categoriilor importante, cu excepţia numărului de tancuri, echipamente de artilerie, corvete şi submarine. Chiar dacă disponibilitatea forţelor armate a celor 32 de state membre luată în considerare de sursa citată este de numai 25% faţă de 75% în cazul Rusiei, superioritatea NATO se reflectă în toate domeniile principale, inclusiv în forţa aeriană, navală, resursele financiare şi infrastructura logistică. Aceste diferenţe conferă NATO o poziţie strategică mai puternică în cazul unui conflict convenţional, demonstrând o superioritate considerabilă în capacităţile militare totale.

Potrivit datelor aflate pe site-ul globalfirepower.com, dacă statele aliate ar contribui fiecare, într-un conflict cu Rusia, cu 75% din forţele lor armate (la fel ca Rusia), atunci am asista la o amplificare masivă a capacităţilor militare NATO în toate categoriile. Acest lucru ar avea următoarele implicaţii:

1.Total Militari: NATO ar avea 4.520.250 militari, depăşind cu mult forţele Rusiei.

2.Militari activi: NATO ar ajunge la 2.554.050 de militari activi, ceea ce ar pune presiune enormă pe Rusia.

3.Echipamente: Forţa aeriană NATO ar fi copleşitoare, iar numărul vehiculelor blindate, al echipamentelor de artilerie, al tancurilor, corvetelor şi submarinelor ar creşte exponenţial, depăşind cu mult Rusia în toate aceste domenii.

Această schimbare ar consolida în mod decisiv poziţia NATO, transformând-o într-o putere militară imensă, care ar domina la nivel global în toate categoriile - număr de militari activi şi rezervişti, logistică, forţe aeriene, forţe navale şi forţe terestre.

Situaţia respectivă este, însă, una pur ipotetică, deoarece este posibil ca, în caz de conflict, în rândul Alianţei să apară şi disensiuni, aşa cum au manifestat în dese rânduri privind situaţia din Ucraina state precum Ungaria, Turcia şi Slovacia, care au continuat relaţiile diplomatice cu Federaţia Rusă şi chiar au boicotat sprijinul militar acordat de NATO auitorităţilor de la Kiev, chiar dacă au mai existat excepţii - cum ar fi Turcia - care au alimentat cu armament - dronele Bayraktar - forţele aeriene ucrainene.