Asociaţiile pentru drepturile omului: legile "Big Brother", eşecuri legislative

Decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/201, privind comunicaţiile electronice, care prevedea identificarea utilizatorilor de cartele pre-pay şi de reţele WiFi neparolate, a fost primită cu satisfacţie de mai multe organizaţii care se ocupă de drepturile omului şi de independenţa jurnalismului.

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) salută hotărârea Curţii şi speră ca legea securităţii cibernetice să nu ajungă să fie adoptată în Parlament: "Curtea a analizat legea ca urmare a obiecţiei de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului. Amintim că în iulie 2014 mai multe organizaţii au solicitat Avocatului Poporului să sesizeze CCR referitor la legea recent adoptată şi să solicite analizarea constituţionalităţii ei înaintea promulgării. La 15 septembrie APADOR-CH şi ApTI au formulat un «amicus curiae» cerând CCR să declare legea neconstituţională. Curtea a constatat că «dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date». Organizaţiile semnatare susţin ca Parlamentul să analizeze în detaliu, cu un studiu de impact asupra drepturilor omului, dacă noul proiect de lege privind securitatea cibernetică (aflat încă în dezbaterile comisiilor de specialitate) respectă principiile reafirmate în mod consecvent de decizia CCR, ca şi de decizia 440/ 8 Iulie 2014 (privind neconstituţionalitatea legii Big brother) sau de decizia 1258/2009. În caz contrar, avem toate şansele ca procesul legislativ să se finalizeze cu un nou eşec, elementar din perspectiva nerespectării dispoziţiilor constiţutionale."

Cu o zi înainte de decizia Curţii, procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, transmisese punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay, arătând că acestea sunt neîntemeiate. Avocatul Poporului a sesizat CCR în luna iulie, susţinând că actul normativ încalcă dreptul la viaţa privată. În prezent, pe piaţă, în ţara noastră sunt 10.000.000 de cartele telefonice preplătite.