AURUL NOSTRU - DE DOI ANI PE AGENDA OPINIEI PUBLICE BNR: "Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone"

• România păstrează 61 de tone de aur la Banca Angliei

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, anunţă Banca Naţională a României (BNR). Din această cantitate, 61 de tone se află în custodia Băncii Angliei. Conform datelor băncii noastre centrale, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea rezervei de aur se situa, la 31 martie, la 3,583 miliarde euro.

De circa doi ani, rezerva noastră de aur constituie un subiect arzător pe agenda publică, în contextul în care o serie de ţări şi-au repatriat aurul pe care-l păstrau în străinătate, iar Româ-nia nu a făcut acest lucru.

După ce Germania a spus că şi-a adus acasă aurul din străinătate, iar băncile centrale ale Austriei şi Olandei au decis să repatrieze mari cantităţi din rezervele de aur aflate în afara ţării, pe fondul viitorului instabil al Europei şi al posibilităţii unui nou război rece, Banca Naţională a Ungariei a anunţat repatrierea celor trei tone de aur pe care le avea la Londra, fiind îngrijorată de izbucnirea unei crize provocate de tensiunile dintre Marea Britanie şi Rusia.

Cine nu are aur în marile centre financiare nu contează pe piaţa internaţională a aurului, nu există, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR. Domnia sa ne-a declarat, recent: "Când ai rezerve de aur, împrumuturile ţării au ratting mai bun, la fel împrumuturile autorităţilor statului şi ale companiilor. Cine nu are aur în aceste mari centre financiare nu contează pe piaţa internaţională a aurului, nu există. Ce să facem? Să fotografiem aurul din rezervă şi să trimitem fotografiile? Această practică este veche. România a avut, în timpul celui de-al doilea război mondial, aurul la FED (11,6 tone), la Banca Angliei (10,2 tone) şi la Banca Elveţiei (25,4 tone). Elveţia era ţară neutră în război, dar cu Anglia şi cu America ne luptam şi, chiar şi în această situaţie, aveam aurul la băncile centrale ale acestor două state şi nu a fost atins niciun gram din acel aur. Era vorba de prestigiu. Cele două ţări nu se pretau să se atingă de aurul României".

În opinia fostului bancher Lucian Isar, ţara noastră ar trebui să încaseze dobânzi pentru aurul păstrat la Londra. Lucian Isar consideră: "Curtea de Conturi ar trebui să verifice de ce Banca Naţională a României nu încasează dobândă pentru aurul păstrat la Banca Angliei. Printr-o notă internă din 2006, Isărescu (n.r. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu) a decis ca Româ-nia să nu mai primească dobândă la aurul păstrat în străinătate.

Înainte de 2006, România a primit dobândă la aurul păstrat în străinătate, iar după această dată celelalte bănci centrale din regiune raportează în documentele anuale dobânda primită la deţinerile de aur din străinătate. Nota internă a BNR din 2006 se bazează pe o decizie luată de Isărescu în 2005, practic o pasă internă. Curtea de Conturi condusă de Văcăroiu (n.r. Nicolae Văcăroiu, fostul preşedinte al Curţii de Conturi) a evitat să controleze acest aspect din motive uşor de înţeles, Parlamentul nu cere explicaţii la prezentarea raportului de activitate BNR pentru că oricum Isărescu nu vine la comisiile din Parlament când este chemat, iar procurorii probabil au rude angajate în BNR (doar o ipoteză extremă, dar probabilă pentru inactivitate)".

Într-o postare anterioară pe Facebook, din ianuarie 2017, analistul financiar a menţionat că, în alte ţări, instituţia de control similară Curţii de Conturi a României a efectuat astfel de controale şi a luat şi măsuri: "Oficiul Suprem de Audit al Poloniei a evaluat managementul rezervelor valutare ale Poloniei, administrate de Banca Naţională a Poloniei în numele Statului Polonez. Ca la noi, dar doar până la un punct. În misiunea care a acoperit perioada 2009-2013 au descoperit că, la un moment dat, în acest interval, Banca Centrală a Poloniei a încetat să mai primească dobânda la aurul deţinut la Londra. În consecinţă, au calculat prejudiciul pentru perioada în care nu s-a încasat dobânda la aur. Suplimentar, auditorii au recomandat guvernatorului Băncii Naţionale a Poloniei să nu mai prejudicieze Statul Polonez. Desigur, Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei a acceptat recomandarea şi a revenit la primirea de dobândă pentru aurul plasat la Londra. În cazul Poloniei, deţinerea de la Londra reprezintă 95% din totatul aurului deţinut, ceea ce permitea, pentru a folosi exprimarea auditorilor polonezi, realizarea de depozite de aur şi generarea de venituri".

În replică, Adrian Vasilescu subliniază că, pentru aurul păstrat la Banca Angliei, nici România, nici Polonia, nici Bulgaria, nicio altă ţară nu primeşte dobândă. Banca Angliei face un serviciu enorm unor ţări care îşi depozitează acolo aurul şi ar fi o naivitate să creadă cineva că, pentru acest serviciu, pentru aurul păstrat în siguranţă la una dintre cele mai prestigioase bănci din lume, care de trei sute de ani lucrează la acest prestigiu ce dă anvergură pieţei aurului de la Londra, statele mai plătesc şi dobândă. Ca exemplu, Banca Naţională a Italiei, a patra bancă din lume ca poziţie în clasamentul ţărilor care deţin rezerve de aur, păstrează la Banca Naţională a Angliei 141 de tone şi nu primeşte dobândă. Ceea ce nu se spune cu intenţie este că, de fapt, Banca Poloniei şi cea a Bulgariei nu primesc dobândă de la banca centrală a Angliei chiar dacă ele, în raportul anual, folosesc cuvântul «dobândă». Ele primesc un fel de comisioane - Banca Poloniei încasează 0,2% pe an (ceea ce înseamnă un venit total de 7 milioane de euro pe an, conform raportului din 2016), iar banca centrală a Bulgariei percepe între 0,18-1,28%, anual pentru Bulgaria. Dar cum primesc aceste comisioane? Deşi aurul rămâne la Banca Angliei, îl scot de sub custodia acesteia (practic, Banca Angliei îşi ia mâinile de pe acest aur) şi îl dau în contrapartidă privată. Fac contracte cu bănci private din alte ţări, care speculează acest aur. Băncile respective câştigă din aceste speculaţii şi dau şi celor două ţări un mic comision".

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur), la 31 martie 2018, au fost de 38,309 miliarde euro, faţă de 38,673 miliarde euro la 28 februarie 2018.

La data menţionată, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 34,726 miliarde euro, faţă de 35,073 miliarde euro la 28 februarie 2018, conform BNR.

În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: intrări de 485 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele; ieşiri de 832 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Plăţile scadente în luna aprilie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 1,416 miliarde euro.