Autorităţile dau vina pe bulgari pentru problemele de transport pe Dunăre

Ministerul Transporturilor dă vina pe bulgari pentru problemele întâmpinare de operatori, în acest an, cu circulaţia navelor pe Dunăre. Într-un răspuns la interpelarea deputatului Virgil Guran, ministerul menţionează că Bulgaria nu îşi execută lucrările necesare de dragaj şi arată: "În prezent, Dunărea este exploatată sub capacitate din cauza faptului că industria din România şi din ţările învecinate a înregistrat un regres, dar şi a faptului că în perioadele de vară adâncimile minime recomandate de Comisia Dunării nu pot fi asigurate pe tot şenalul navigabil. De asemenea, porturile îşi caută noi curenţi de marfă, iar în ultimii ani cele mai importante investiţii private din porturi au fost cele în terminale de cereale".

Referitor la dragajul de întreţinere, instituţia susţine că în bugetul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ) sunt prevăzute anual subvenţii de la bugetul de stat cu această destinaţie, în valoare de 2,6 milioane de euro. Conducerea Ministerului Transporturilor susţine că depune eforturi constante ca să convingă partea bulgară să aloce fonduri şi să realizeze activităţile specifice de întreţinere pe Dunăre, pe sectorul km 610 - km 375, pe care îl are în responsabilitate, conform acordului dintre România şi Bulgaria semnat în 1955.

Reprezentanţii operatorilor fluviali ne-au declarat, însă, că autorităţile noastre nu depun suficiente eforturi pentru a-i determina pe bulgari să-şi respecte obligaţiile privind lucrările de întreţinere pe Dunăre şi nici fondurile alocate pentru dragaj nu sunt suficiente. Aceştia ne-au explicat: "În cazul în care se constată că autorităţile bulgare tot nu efectuează lucrările de întreţinere, Guvernul trebuie să găsească soluţii să efectueze lucrările de dragaj inclusiv pe sectorul administrat de partea bulgară. Valoarea lucrărilor de primă necesitate pe tot sectorul româno - bulgar care, efectuate din timp, ar putea să elimine pericolul blocării Dunării anul viitor este de maxim patru milioane de euro - costul echivalent a 500 metri de autostradă".

Operatorii susţin că problemele în circulaţia navelor pe Dunăre sunt mai vechi din cauza lipsei lucrărilor de dragare. Ei au menţionat că Ministerul Transporturilor încearcă, din 2012, să îi convingă pe omologii bulgari să aloce fondurile necesare în acest sens, dar au subliniat: "Pentru soluţionarea tuturor problemelor este necesar ca Guvernul României, nu numai Ministerul Transporturilor, să întreprindă imediat acţiuni pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere a şenalului navigabil al Dunării, respectiv intervenţii ferme prin Ministerul Transporturilor şi Ministerul Afacerilor Externe pentru ca autorităţile bulgare să îşi respecte obligaţiile ce le revin din Convenţia de la Belgrad 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre şi din Acordul Bilateral din 1955. De asemenea, Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul Afacerilor Externe trebuie să demareze şi să finalizeze cât mai urgent posibil modificarea Acordului Bilateral semnat de Guvernele României şi Bulgariei în anul 1955, iar Ministerul Afacerilor Externe prin reprezentantul României în Comisia Dunării să solicite Comisiei şi Secretariatului să aplice prevederile din Convenţie privind asigurarea condiţiilor de navigaţie de către statele semnatare.

Când un stat membru nu respectă principiile Uniunii şi legislaţia comunitară este demarată procedura de infrigement. Ne întrebăm cum este posibil ca serviciile Comisiei să rămână impasibile când un stat membru blochează în mod deliberat cea mai importantă cale navigabilă comunitară".

Potrivit transportatorilor fluviali, la finele lunii iunie a acestui an, Comisarul European pentru Transport, Violeta Bulc împreună cu Ministerul Transporturilor din Letonia au organizat Conferinţă TEN T Days 2015 având că principal obiectiv promovarea noii politici a Comisiei Europene în ceea ce priveşte infrastructură de transport şi Strategia UE privind transportul. Cu acest prilej a fost organizat un seminar referitor la Dunăre prezidat de reprezentanţi ai serviciilor CE, cărora le-a fost adusă la cunoştinţă starea excepţională existentă pe sectorul româno-bulgar al fluviului. "Reprezentanţii CE au precizat că problema Dunării constitue o prioritate, că se va analiza posibilitatea găsirii unor fonduri pentru soluţionarea în 2015 a situaţiei şi că vor interveni pe lîngă autorităţile bulgare să îşi respecte obligaţiile pe care le au. Totul a rămas la nivel de declaraţii politice, fonduri comunitare nu au fost identificate, iar autorităţile bulgare au anunţat că nu dispun de bani pentru executarea lucrărilor", conform armatorilor citaţi.

În răspunsul la interpelarea deputatului Guran, Ministerul Transporturilor precizează: "În domeniul transportului naval, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, dar şi pentru Comisia Europeană. Proiectele identificate sunt incluse în documente strategice cum ar fi Master Planul General de Transport şi Planul de lucru al Coordonatorului european pentru Coridorul reţelei centrale Rhin-Dunăre. Sectoarele de Dunăre în care adâncimile minime de navigaţie de 2,5 metri, recomandate de Comisia Dunării, nu pot fi asigurate pe toată durata anului sunt sectorul comun româno-bulgar (km 845,5 - km 375) şi Călăraşi-Brăila (km 375 - km 175). Măsurile pe care Ministerul Transporturilor le ia pentru rezolvarea acestei probleme sunt pe termen scurt - dragajul de întreţinere şi pe termen lung - implementarea de proiecte complexe, care cuprind lucrări de apărări pe maluri, diguri şi praguri submersibile".

Ministerul Transporturilor susţine că CE nu alocă fonduri pentru lucrările de întreţinere şi că AFDJ a obţinut, în acest an, finanţarea din Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF 2014-2020) pentru studiul de fezabilitate pentru revizuirea soluţiilor tehnice necesare îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării. Dar licitaţia organizată a fost anulată din cauză că nu a fost elaborat cadrul legislativ intern privind implementarea proiectelor cuprinse în programarea financiară 2014-2020. "Licitaţia va fi reluată după clarificarea acestui aspect", a subliniat ministerul.

Pentru sectorul dunărean Călăraşi-Brăila, în perioada 2012-2014, au fost executate lucrări hidrotehnice în trei puncte critice (Bala, Epuraşu şi Ostrovu Lupu). În februarie 2015, AFDJ Galaţi a contractat un consultant pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru identificarea de soluţii tehnice alternative la punctul critic Bala, necesar pentru redirijarea debitelor din zonă. Finanţarea este asigurată, conform Ministerului Transporturilor, din fondurile Programului Operaţional Sectorial Transporturi 2007-2013, iar contractul va fi finalizat în iunie 2016.

Ministerul a amintit că, în perioada 2015-2020, vor fi accesate fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa (47 milioane euro). Alte proiecte în valoare totală de circa jumătate de miliard de euro vizează lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor navigabile de pe Dunăre şi din Portul Constanţa.

Dunărea are un sector navigabil de 2400 km, cu 15 ecluze din care 11 pe sectorul Regensburg - Viena şi 4 pe sectorul Viena - Sulina. România dispune de un sector de Dunăre de circa 1100 km (40% din totalul sectorului navigabil), care asigură legătura directă cu alte 9 state din Europa, de 20 de porturi fluviale, din care în Brăila ,Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime, dar şi de două canale navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Poartă Albă - Midia care fac legătură cu Marea Neagră şi în special cu portul Constanţa.

Pentru sectorul comun de Dunăre între România şi Bulgaria cuprins între km 845 şi km 375 modul de asigurare a condiţiilor de navigaţie şi de efectuare a lucrărilor de întreţinere au fost stabilite printr-un Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria semnat în anul 1955. În conformitate cu prevederile acestui Acord, lucrările de dragaj pentru asigurarea adâncimilor şi de semnalizare plutitoare se efectuează de România pe sectorul km 845 şi km 610 şi de Bulgaria pe sectorul cuprins între Km 610 şi km 375.

Potrivit transportatorilor fluviali, tot acest Acord prevede că dacă una din părţi nu poate efectua lucrările necesare, atunci acestea pot fi realizate de cealaltă parte sub rezerva acordului primei părţi.

Armatorii susţin: "În ultimii ani, Bulgaria nu a mai alocat bani şi nu a mai efectuat lucrări de dragaj pentru menţinerea condiţiilor de navigaţie. Din această cauză, în perioadele de secetă când nivelul apelor Dunării scade, adâncimile de navigaţie sunt cu mult mai mici decât cele recomandate de Comisia Dunării în conformitate cu Convenţia de la Belgrad (minim 2,5 metri). În aceste condiţii, navigaţia pe Dunăre a fost blocată pe perioade mari de timp. Principalele categorii de marfă care se transportă cpe Dunăre sunt minereuri, cărbune, produse petroliere, cereale. Când pe Dunăre nu s-a navigat, mărfurile au fost transportate pe cale rutieră, care este cu mult mai scumpă, sau au fost preluate de alte porturi decât Constanţa. Şi navele turistice de pasageri care efectuază croaziere pe Dunăre având ca destinaţie finală Delta Dunării (circa 50 motonave în fiecare an) au fost obligate să se oprească, iar pasagerii au fost debarcaţi şi transportaţi în zona Deltei cu trenul".

Transportatorii navali afirmă că economia noastră are pierderi uriaşe din cauza problemelor de pe Dunăre.