AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA: "Proiectul de modificare a legii insolvenţei are mari «şanse» să fie neconstituţional"

Proiectul de modificare a legii insolvenţei, care urmează să fie aprobat de urgenţă în Guvern, are mari "şanse" să fie declarat neconstituţional, consideră avocatul Gheorghe Piperea. Specialistul a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "Atrag atenţia în mod public că, înainte de promulgarea actualului Cod al insolvenţei (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenţie a insolvenţei şi insolvenţă), Guvernul Ponta I a încercat să emită acest cod, integral, prin OUG nr. 91/2013. Actul normativ, care a stat în vigoare fix şapte zile, a fost declarat neconstituţional, întrucât Guvernul nu poate legifera prin ordonanţe care afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Proiectul aflat în lucru la Guvern are mari «şanse» să fie pus în aceeaşi categorie.

Dar motivul principal, de fond, al viciilor de neconstituţionalitate este faptul că acest proiect se axează exclusiv pe întărirea rolului fiscului în cadrul procedurii insolvenţei. Practic, o procedură de sacrificiu (toată lumea pierde din insolvenţă, pentru ca toată lumea să se aleagă cu ceva din insolvenţă, dar mai ales stakeholders-ii debito­rului să fie protejaţi), concursuală, egalitară şi colectivă, se trans­formă într-o procedură menită să asigure o poziţie privilegiată şi chiar dictatorială a fiscului, similară cu executarea silită individuală, dar cu mult mai rea, întrucât aproape că ignoră ceilalţi creditori şi face din practicianul în insolvenţă un pseudo-angajat al fiscului.

De exemplu, o procedură de insolvenţă nu se mai poate deschide la cererea debitorului dacă fiscul nu a fost notificat de intenţia de solicitare a protecţiei tribunalului (cu toate că debitorul, dacă este în stare de insolvenţă, nu are de ales, fiind pasibil de închisoare dacă întârzie nepermis cererea de deschidere a procedurii)". Gheorghe Pipperea atrage atenţia că debitorul nu mai poate propune un practician în insolvenţă, ceea ce "va reaprinde războiul ofertelor de preluare a dosarelor şi sfânta licitaţie derulată în biroul judecătorului sindic pentru desemnarea «aleatorie» a practicianului în insolvenţă şi, în plus, va interzice, practic, orice încercare de preambalare a procedurii prin negocieri cu creditorii înainte de des­chiderea procedurii (pre-packed)". Administratorul judiciar şi lichidatorul vor raporta lunar fiscului şi vor face a doua oară tot ceea ce face administratorul special (managerul debitorului), cu titlu de supraveghere şi control al activităţii zilnice a debitorului, subliniază avocatul Piperea, adăugând: "O reorganizare judiciară nu mai poate fi declanşată dacă fiscul nu obţine plata prin plan a cel puţin 50% din creanţele fiscale, iar ştergerea res­tului de 50% nu este justificată de un interes public, ceea ce înseamnă că salvarea IMM-urilor şi chiar a companiilor mari, dar private, va deveni imposibilă. Mai mult chiar, fiscul va dobândi dreptul la o accelerare a procedurii de recunoaştere a creanţelor fiscale curente şi, mai ales, de trecere la faliment pentru neplata acestor creanţe. Mă întreb dacă fiscul îşi poate asuma riscul de a arunca în stradă zeci de mii sau poate chiar sute de mii de salariaţi care lucrează în întreprinderile private insolvente. Faptul că sis­temul judiciar şi securistic nu a permis falimentul unei televiziuni sekuriste în condiţiile în care respectiva televiziune acumulează sute de milioa­ne de lei datorie la stat, nu înseamnă că trebuie sancţionat întregul mediu privat şi chiar companiile publice insolvente, ci că cei vinovaţi trebuie daţi afară, excluşi din magistratură sau chiar băgaţi la închisoare, iar reprezentanţii fiscului puşi să înveţe carte, pentru a nu mai permite astfel de mizerii de proceduri de insolvenţă întinse pe şapte 7 ani, la adăpostul cărora caghebişti rataţi să ne dea lecţii de morală şi consultanţă politică nesolicitată. În fine, conversia creanţelor bugetare în acţiuni sau părţi sociale la societăţile insolvente poate să pară o idee interesantă de re-preluare temporară de către stat a controlului unei părţi din economie (aşa cum s-a întâmplat în ţările UE sau în SUA atunci când au fost salvate de la faliment, cu bani publici, mari corporaţii sau bănci), dar respectiva operaţiune juridică este o formă indirectă de ştergere a datoriilor către stat, ceea ce înseamnă ajutor de stat, cu consecinţele de rigoare - Înalta Poartă Sovietică Europeană s-ar putea să nu fie de acord cu ideea".

• UPLR: "Proiectul de modificare a legii insolvenţei conţine norme care vor conduce la blocarea unor proceduri de insolvenţă"

Proiectul de OUG care vizează în principal modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă conţine norme care vor conduce la blocarea unor proceduri de insolvenţă, consideră Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR). Aceasta revine cu observaţii pe subiect, afirmând: "Din analiza proiectului care se află pe ordinea de zi a şedinţei de mâine (n.r. astăzi) a Guvernului, UPLR a identificat pct. 7 care introduce un alineat nou la art. 61 din Legea nr. 85/2014, care, dacă va fi aprobat în această formă, va determina ca administratorii judiciari să fie puşi în imposibilitatea de a desemna persoane de specialitate, ceea ce va conduce la blocarea procedurii".

Articolul din proiectul de OUG la care se face referire este următorul:"(2) Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se află într-o relaţie contractuală sau într-o relaţie de afiliere aşa cum este aceasta definită în Codul Fiscal cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvenţă sau cu vreunul din creditori".

Având în vedere specificul activităţii acestor profesii: avocaţi, experţi contabili, evaluatori autorizaţi, firme de arhivă sau alţi specialişti, portofoliile de clienţi ale acestora includ frecvent instituţiile financiar-bancare din România, care reprezintă şi principalii creditori ai companiilor aflate în procedura insolvenţei, mai arată sursa citată, apreciind: "În considerarea faptului că profesiile liberale respectă principiile de independenţă prin intermediul codurilor de etică, pentru ca blocajul să fie evitat, propunem ca acest alineat să fie eliminat, iar limitările să fie stabilite în fiecare speţă în parte, persoanele de specialitate fiind obligate să-şi declare independenţa şi eventualele conflicte de interese".

Punctul de vedere al UPLR a fost transmis ieri Guvernului României, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului de Justiţie.