Banca Mondială: Modificările pensiilor speciale includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depăşesc salariul mediu

Raportul Băncii Mondiale arată că modificările aduse legii pensiilor speciale includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depăşesc salariul mediu, informează news.ro.

Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile, spun specialiştii Băncii Mondiale.

Banca Mondială arată în raport că "a existat o modificare nesemnificativă a evaluării scenariului de referinţă, legată de necesitatea de a evalua cheltuielile nete şi de a proiecta separat impozitele şi contribuţiile, pentru a putea arăta impactul măsurilor". Astfel, "având în vedere decizia Curţii Constituţionale a României nr. 650, contribuţiile de asigurări de sănătate percepute pentru pensiile mai mari de 4.000 RON au fost declarate neconstituţionale", spune instituţia.

"Această decizie va avea un impact asupra cheltuielilor viitoare cu pensiile de serviciu, deoarece hotărârea menţionată va modifica şi cuantumul pensiei plafonate la 100% din salariul net al beneficiarilor. Cheltuielile cu pensia brută se vor reduce din această cauză, deoarece pensiile plafonate nu vor mai include suma care trebuie plătită pentru asigurarea de sănătate. Cu toate acestea, pensiile nete vor rămâne neschimbate", spun oficialii Băncii Mondiale.

În raport se mai precizează că "modificările aduse legii includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depăşesc salariul mediu". "Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile cu toate acestea, o parte din pensiile nete primite vor scădea. Prin urmare, impactul acestei modificări este mai evident atunci când este analizată pensia netă", arată raportul.

Echipa Băncii Mondiale arată că a formulat ipoteze legate de estimarea impozitelor în conformitate cu amendamentele referitoare la impozitare. "Echipa a presupus că suma neimpozabilă (în prezent 2000 RON) va fi indexată odată cu cu creşterea salariilor. De asemenea, deoarece nu sunt disponibile date privind salariul net înainte de pensionare pentru pensionarii existenţi în cadrul planurilor de pensii de serviciu, echipa a presupus că plafonul de pensie al acestora nu se va modifica ca urmare a eliminării contribuţiei la asigurările de sănătate", menţionează raportul.

Referitor la indexarea pensiilor magistraţilor, se arată că această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraţilor de la 0,114% din PIB în 2049 (în condiţiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. "Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB)", precizează documentul. "După cum este descris în analiza de impact, trecerea la indexarea cu rata inflaţiei este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile şi a îmbunătăţi echitatea în planul de pensii al magistraţilor" se arată în raport.

Despre vârsta de pensionare pentru corpul diplomatic, numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane şi este în scădere. "Nu se aşteaptă niciun impact semnificativ al acestei măsuri", arată raportul.

Baza de calcul pentru pensiilor militarilor "în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)". "Datele analizate sugerează că sporurile eliminate din baza de calcul a pensiilor vor reduce această bază pentru pensiile militare cu aproximativ 2% în viitor", spune Banca Mondială.

În privinţa Impozitării pensiilor de serviciu, de exemplu, ale magistraţilor, se aşteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute.

"Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 şi de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistraţi, se preconizează că această măsură va creşte uşor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcţionare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor creşte de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor creşte de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creşteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil!", arată documentul.

Diferenţierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creşterea impozitării este destul de ridicat. În timp, datorită indexării cu rata inflaţiei (care se preconizează că va fi mai mică decât creşterea salariului mediu), din ce în ce mai puţine pensii de serviciu (chiar şi cele din decilul 9) vor face obiectul unei impozitări crescute, mai spune Banca Mondială.