Băsescu: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune

România a devenit, astfel, una dintre cele mai importante pieţe pentru producţia de soft-ware din lume. Pe plan regional, România reprezintă un centru important în domeniul Societăţii Informaţionale, iar companii precum IBM, Microsoft, Ericsson, Intel, Hewlett-Packard sunt ancorate puternic pe piaţa românească.

Traian Băsescu, preşedintele României, a declarat ieri: "România este una dintre ţările care furnizează specialişti de marcă în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor. În Statele Unite, Canada, Europa, zeci de mii de specialişti români lucrează în sectorul IT&C. România este, în acelaşi timp, lider în Europa în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT certificaţi, din punct de vedere al ratei densităţii la 1000 locuitori şi ne aflăm în primele şase ţări din lume din acest punct de vedere".

Preşedintele a mai precizat: "Este o realitate că trăim într-o perioadă în care orice acţiune pe care o des-făşurăm depinde de o componentă a Societăţii Informaţionale. Trăim într-o lume interconectată, sistemele bancare comunică între ele 24 de ore din 24, instituţiile statului, companiile, populaţia, toate comunică între ele şi utilizează mijloacele puse la dispoziţie de societatea informaţională. Evoluţia tehnologiei nu trebuie să sperie, ci trebuie să sus-ţină modernizarea şi dezvoltarea societăţii. Pe de altă parte, este important să fim conştienţi că tehnologia în sine nu e bună sau rea. Totul depinde de cum şi de către cine este folosită această putere enormă. Decizia în această privinţă nu se ia după criterii tehnice; ea provine dintr-un domeniu mai înalt decât ştiinţa şi tehnica, provine din sistemul de valori care a pus bazele libertăţii individului şi a democraţiei în civilizaţia occidentală".

Preşedintele Băsescu a mai declarat ieri că două teme sunt importante când se vorbeşte despre informatizare- debirocratizarea şi reducerea costurilor cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi siguranţa datelor personale în contextul utilizării serviciilor electronice. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit şi despre modul în care trebuie abordate evoluţiile tehnologiei, apreciind că statele, mai ales cele care nu au avut experienţa comunismului, trebuie să reflecteze asupra importanţei unui sistem de valori care să orienteze modul în care sunt utilizate posibilităţile uriaşe oferite de ştiinţa şi tehnologia în relaţiile cetăţeanului cu autorităţile. El a arătat că statele care au avut experienţa co-mu-nismului ştiu mai bine să aprecieze libertatea politică, dar sunt conştiente şi că excesul de putere în mâna statului înseamnă tiranie, corupţie, ineficienţă. "Ştim că, aflate la dispoziţia unui guvern totalitar, progresele ştiinţei şi cele ale industriei IT pot deveni instrumente de opresiune", a subliniat preşedintele.

"Nu dorim, deci, pentru viitor, o lume în care informatizarea să permită birocraţilor guvernamentali să privească discreţionar în viaţa noas-tră, în fişa noastră medicală, în situaţia noastră financiară, în alimentaţia noastră sau în modul în care ne creştem copiii.

În cadrul unei societăţi libere, tehnologia informaţiei trebuie să fie un mijloc deosebit de important pentru libertatea de exprimare, pentru asigurarea accesului public la informaţii şi pentru asigurarea unui mediu concurenţial, care să stimuleze creativitatea", a pledat şeful statului.

Băsescu a oferit exemple în care utilizarea aplicaţiilor ITC este benefică, arătând că în sectorul financiar bancar în special, în privinţa sistemelor de plăţi prin mijloace electronice, se poate genera direct sau indirect o economie importantă, care ar putea depăşi chiar 4% din PIB-ul României. Pe de altă parte, a arătat Băsescu, sistemul de plată electronică implică un proces transparent, care face dificilă neraportarea veniturilor, iar astfel se poate reduce economia subterană. "Spre exemplu, pentru România, sistemele electronice de plată pot reduce cu 10-15% economia subterană, echivalentul a câtorva miliarde de euro", a spus preşedintele.

Informatizarea are un rol important şi în modernizarea, eficientizarea şi descentralizarea administraţiei publice din România, a arătat Băsescu, precizând că până în septembrie, peste 9.554 de instituţii publice au fost incluse în sistemul electronic naţional, în comparaţie cu doar 800 de instituţii, la începutul anului 2009.

"De asemenea, numărul de licitaţii în sistem electronic de achiziţii publice a crescut de la sub 2% la peste 12 % în anul 2009", a mai arătat Băsescu, precizând însă că, pe de altă parte, aceste progrese tehnologice la nivel global pot fi sursa unor noi riscuri, extrem de grave.

"Este suficient să menţionăm că acum şi terorismul dispune de un potenţial tehnologic ameninţător pentru noi toţi. Pentru apărarea suveranităţii naţionale, a ordinii de drept şi a asigurării libertăţii cetăţenilor este legitim ca guvernele democratice să se folosească de cele mai avansate mijloace tehnologice de care pot dispune, pentru a contracara aceste ameninţări, dar asta nu trebuie să însemne monitorizarea tuturor cetăţenilor de către autorităţi, ci presupune numai a acţiona conform legii împotriva celor implicaţi în activităţi de terorism, spionaj, crimă organizată", a susţinut preşedintele, arătând că o astfel de atitudine nu presupune o încălcare a libertărilor individuale, ci un mod de apărare.

• Preşedintele ANCOM: Actualul climat economic a influenţat şi sectorul comunicaţiilor din România

Numărul de utilizatori de telefonie fixă, exprimat în număr total de linii, a crescut uşor în primele şase luni ale anului 2009, în timp ce numărul total de utilizatori "activi" de telefonie mobilă a înregistrat o scădere uşoară, potrivit datelor statistice preliminare ce caracterizează evoluţia pieţei de comunicaţii. Mai exact, numărul total de linii fixe instalate a crescut de la 5,17 milioane la 5,31 milioane, în timp ce numărul de utilizatori "activi" de telefonie mobilă scade uşor, de la 24,47 milioane la sfârşitul anului 2008 la 24,41 milioane la jumătatea acestui an.

"Actualul climat economic a influenţat şi sectorul comunicaţiilor din România, dar în ansamblu piaţa de comunicaţii se comportă bine. Consumul nu a scăzut, dimpotrivă, traficul de voce a crescut semnificativ. Numărul cumulat de utilizatori de telefonie fixă şi mobilă a rămas aproximativ acelaşi, în timp ce numărul utilizatorilor de broadband fix şi mobil a crescut," a arătat Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, în prima sesiune a celei de-a XVIII-a ediţii a Global Forum 2009, care se desfăşoară în aceste zile la Bucureşti.

3,9 milioane de linii fixe erau instalate persoanelor fizice, iar restul de 1,4 milioane persoanelor juridice. Numărul de linii instalate persoanelor juridice a crescut cu 11% faţă de 31 decembrie 2008, în timp ce numărul de linii instalate persoanelor fizice a rămas la aceeaşi valoare. Astfel, numărul total de utilizatori de telefonie la puncte fixe a crescut uşor, în mare parte ca urmare a introducerii soluţiilor de tip Home-zone de către operatorii de reţele publice mobile de telefonie.

Rata de penetrare a telefoniei fixe a înregistrat un nou maxim istoric de 24,7% (+3,6% faţă de aceeaşi perioa-dă a anului 2008) la nivel de populaţie şi 54,6% (+3,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008) la nivel de gospodării. Traficul total de voce efectuat prin intermediul reţelelor publice fixe de telefonie a scăzut cu 16%, de la 4,6 miliarde de minute în primul semestru al anului 2008 la 3,9 miliarde minute în primul semes-tru al acestui an.

Traficul total de voce, de peste 19,5 miliarde minute, originat de utilizatorii finali în reţelele publice mobile de telefonie, înregistrează o creştere de aproximativ 34% faţă de perioada similară din 2008. Cea mai mare creştere (+39%) o înregistrează traficul către reţelele publice fixe. Ponderea cea mai mare în volumul total de trafic o înregistrează în continuare traficul către reţeaua mobilă proprie (82,9%), urmată de traficul către alte reţele mobile de telefonie (12,6%).

Segmentul de internet broadband fix a înregistrat o creştere de 5% faţă de 31 decembrie 2008, numărul total de conexiuni ajungând la 2,64 milioane de conexiuni, iar conexiunile broadband la puncte mobile active au înregistrat o creştere importantă, de 58%, ajungând la valoarea de 2,4 milioane, faţă de 1,5 milioane la sfârşitul anului 2008.

"În esenţă, evoluţia de pe piaţă e în favoarea utilizatorilor: pe piaţa de telefonie, de exemplu, acelaşi număr de utilizatori vorbeşte acum cu aproximativ 30% mai mult decât anul trecut, plătind mai puţin. Spun asta pentru că, deşi nu avem încă datele despre evoluţia veniturilor furnizorilor, informaţiile care ne parvin din piaţă arată că veniturile operatorilor au scăzut cu 10-15%. Consumul creşte, veniturile scad, deci preţurile pe care le plătesc utilizatorii au scăzut semnificativ", a explicat preşedintele ANCOM.

Preşedintele Autorităţii a mai anunţat că, pentru a veni în sprijinul operatorilor în actualele condiţii economice, ANCOM pregăteşte măsuri menite să le permită acestora continuarea investiţiilor şi asigurarea unui capital de lucru. În cursul acestei săptămâni, Autoritatea va supune consultării publice o decizie care facilitează achitarea tarifului de utilizare a spectrului de către o parte a titularilor licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, prin introducerea posibilităţii plăţii tarifului de utilizare a spectrului în două tranşe, nu în întregime, ca până acum. Regula plăţii anuale se va menţine pentru anumite servicii de radiocomunicaţii, precum şi pentru operatorii care datorează tarife a căror contravaloare în lei nu depăşeşte 200 euro. Tot pentru a sprijini industria, ANCOM a scăzut tariful de monitorizare pe care îl percepe anul acesta până la valoarea de 0,065% din cifra de afaceri - jumătate din nivelul anului 2008.

• Ambasadorul SUA consideră că sectorul IT&C va ajuta România să treacă peste criza economică

Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, a declarat ieri că sectorul IT&C va ajuta România să treacă peste criza economică. "IT&C va scoate această ţară din criză. În această industrie lucrează 50.000 de oameni, iar salariile depăşesc media naţională. De asemenea, cifra de afaceri a companiilor din acest sector se ridică la 6,5 miliarde euro pe an, iar contribuţia sectorului la PIB este de 8%", a spus Mark Gitenstein. El a precizat că prezenţa celor mai mari companii din domeniu pe piaţa românească, cum sunt Oracle, Hewlett Packard (HP) sau Microsoft, va da încredere şi viitorilor investitori.