Reporter: Care este viitorul serviciilor poştale, în era tehnologiei?
Alexandru Petrescu: Viitorul serviciilor poştale se găseşte în creşterea gradului de tehnologizare a comunicării între persoane fizice şi între acestea şi persoane juridice. De asemenea, viitorul este în servicii logistice cât mai rapide de transport al bunurilor, asociate creşterii comerţului electronic. Nu în ultimul rând, viitorul serviciilor poştale este în furnizarea serviciilor financiare, bancare şi de asigurări de bază, pentru creşterea gradului de incluziune financiară la nivel naţional.
Reporter: Cum s-au finalizat discuţiile de la Bruxelles referitoare la aspectele concurenţiale legate de privatizarea Poştei Române, mai exact la suspiciunile privind un ajutor de stat?
Alexandru Petrescu: Discuţiile de la Bruxelles cu reprezentanţii DG Competition s-au concentrat pe modalitatea în care Poşta Română poate obţine din partea Comisiei Europene o decizie prin care să se constate faptul că operatorul naţional de servicii poştale nu a beneficiat de ajutoare de stat de la intrarea României în UE. În acest sens, au fost stabilite principalele repere şi informaţii referitoare la activitatea companiei şi care ar putea fi considerate ajutor de stat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. Aceste informaţii vor fi parte din notificarea pe care România o va transmite Comisiei Europene şi care vor susţine inexistenţa unor ajutoare de stat către Poşta Română, ulterior integrării în Uniunea Europeană.
Reporter: În ce stadiu sunt negocierile cu bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute de MSI la Compania Naţională Poşta Română? Ce etape au fost parcurse şi cât estimaţi că mai durează finalizarea tranzacţiei? Există un deadline pentru finalizarea negocierilor?
Alexandru Petrescu: În acest moment, bpost derulează procesul de due dilligence financiar, fiscal, juridic. Oferta de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Română SA este valabilă până la 28 septembrie 2015. Până la această dată, bpost va finaliza şi va transmite către Ministerul pentru Societatea Informaţională oferta finală.
Reporter: Există un plan "B" în cazul în care nu se finalizează privatizarea?
Alexandru Petrescu: Da, există un plan B. Acesta vizează, în mod evident, o altă modalitate de capitalizare cât mai rapidă a companiei, iar printre variantele cele mai probabile se situează listarea pe piaţa de capital pe primul loc, tot într-o formulă de majorare de capital.
Reporter: În condiţiile în care Poşta Română a reuşit trecerea pe profit în 2014, consideraţi că mai este necesară privatizarea? Nu ar putea statul, cu un management eficient, să păstreze această companie?
Alexandru Petrescu: Scopul fundamental al privatizării este consolidarea companiei, pentru a oferi un serviciu poştal universal şi non-universal la un nivel calitativ cât mai ridicat. Acest deziderat poate fi atins doar printr-o capitalizare intensă şi bine valorificată în zonele unde produce efectele economice cele mai mari. Cu alte cuvinte, eficientizarea companiei nu exclude nevoia acută de finanţare pentru investiţii capitale. De altfel, considerăm că prin rezultatele obţinute în primul an de management am reuşit să corectăm, în mare parte, situaţia financiară delicată în care se afla compania. Însă nevoia urgentă de capital pentru investiţii rămâne, iar aceasta nu poate fi rezolvată rapid decât printr-un aport al unui investitor, în cadrul unui proces de privatizare, sau prin listare la Bursă, proces riscant având în vedere situaţia economică a companiei. În acest ultim caz, Poşta Română trebuie să dovedească soliditate economică, pentru a nu înregistra un eşec pe piaţa de capital. Există şi varianta amintită mai sus, aceea a unui credit de la o instituţie financiară internaţională. Reamintim însă că un astfel de credit angajează, la rândul său, o serie de costuri suplimentare (dobânzi, garanţii), iar contractarea lui trebuie atent analizată.
Vreau să precizez că Poşta Română a pierdut timp preţios în ultimii ani, iar ultimele evoluţii din justiţia românească ce au ca obiect modul în care a fost condusă compania sunt o dovadă în acest sens. Orice decizie care angajează viitorul companiei depinde, în acest moment, de o mulţime de variabile şi ea trebuie analizată cu cea mai mare atenţie.
Reporter: Ce măsuri aţi luat pentru eficientizarea Poştei Române şi pentru pregătirea de privatizare? Ce măsuri au fost luate în procesul de restructurare?
Alexandru Petrescu: Măsurile au constat în anularea unor contracte dezavantajoase pentru Poşta Română, prin măsuri de întărire a sectorului comercial, în special în relaţie cu clienţii persoane juridice, printr-o optimizare a portofoliului de produse şi servicii, precum şi prin închiderea, regradarea şi repoziţionarea unor unităţi ale companiei. Aplicarea consecventă a acestor măsuri a condus la înregistrarea de profit în anul 2014, după cinci ani consecutivi de pierdere. Există însă întârzieri mari în planul de investiţii, nerealizări care se întind pe parcursul ultimilor zece ani, pe care nu am reuşit să le recuperăm într-un timp atât de scurt.
Adăugând lipsa de capital corespunzător, suntem în situaţia de a prioritiza o serie de proiecte esenţiale, astfel încât să reuşim menţinerea sub control a cheltuielilor, simultan cu sporirea veniturilor. Am reuşit să rezolvăm o parte a urgenţelor, însă mai sunt multe de făcut.
Reporter: Care sunt produsele noi pe care doriţi să le dezvoltaţi? Sunt aceste direcţii de dezvoltare agreate cu bpost?
Alexandru Petrescu: Dorim să dezvoltăm produse şi servicii în linia dezvoltării pieţei serviciilor poştale din Europa şi a evoluţiei cererii clienţilor din România. Investim în dezvoltarea curieratului rapid şi a coletăriei, în extinderea gamei de servicii financiare, bancare şi de asigurări pentru clienţii noştri. De asemenea, investim în creşterea componenţei tehnologice în toate serviciile prestate precum şi în canalele de distribuţie puse la dispoziţia clienţilor. Aceste direcţii strategice răspund cererilor pieţei şi clienţilor, deci corespund obiectivelor oricărui potenţial investitor strategic.
Reporter: Cum aţi ales Nextebank pentru demararea proiectului de înfiinţare a societăţii "Po?ta Română Servicii Financiare"? Care va fi acţionariatul acestei societăţi? Ce servicii va oferi şi cine o va supraveghea?
Alexandru Petrescu: Procesul de analiză a proiectului de implementare servicii bancare împreună cu Nextebank este în curs şi se va concluziona odată cu semnarea contractului dintre părţi. Nu se va înfiinţa o nouă societate, ci avem în vedere un parteneriat comercial între părţi.
Reporter: De ce a fost întreruptă finanţarea Poştei primită de la BERD, în 2009?
Alexandru Petrescu: Finanţarea în scop de investiţii primită de Poşta Română de la BERD a fost întreruptă din cauza scăderii abrupte a capacităţii de rambursare a companiei, având în vedere perioada de pierderi economice severe, care a debutat în anul 2009 şi a durat 5 ani (până în anul 2013, inclusiv).
Reporter: Aţi transmis că Poşta Română promovează o politică de Toleranţă Zero faţă de toate persoanele care, prin conduita lor, au generat pagube patrimoniului companiei, indiferent de poziţia ocupată în cadrul organizaţiei. Ce măsuri de supraveghere a angajaţilor aţi luat, în urma dosarelor finalizate în instanţă?
Alexandru Petrescu: Managementul companiei nu a instituit nicio metodă de "supraveghere" a angajaţilor, decât ceea ce permite legislaţia muncii. Dosarele finalizate în instanţă privesc fapte deja petrecute, iar măsurile luate de companie sunt, de asemenea, cele prevăzute de lege. Declaraţia mea a venit în contextul unor interpretări subiective legate de o aşa-zisă "atitudine pasivă" a companiei la recuperarea unor prejudicii stabilite pentru fapte din anii trecuţi. Or, compania a făcut tot ceea ce este posibil, din punct de vedere legal, pentru a recupera prejudiciile stabilite de instanţă. Nu consider că o atitudine poliţienească din partea managementului unei companii, oricare ar fi ea, este o soluţie pentru protejarea acesteia. Consider că fiecare angajat, prin raporturile clar reglementate între părţi, ştie care-i sunt obligaţiile şi drepturile. Tot ce excede acest cadru este subiectul reprezentanţilor Legii. Iar din acest punct de vedere, noi vom acorda tot suportul pentru rezolvarea oricărui diferend în favoarea companiei şi, în cele din urmă, pentru evitarea oricăror situaţii care să pericliteze viitorul Poştei Române.
Reporter: Vedeţi o posibilă listare în viitorul Poştei Române? În ce condiţii?
Alexandru Petrescu: Scopul major al vânzării de acţiuni îl constituie capitalizarea companiei, prin oricare formă permisă de lege şi care produce beneficiile scontate. În acest moment, resursele sunt concentrate pe finalizarea cu succes a actualului proces de privatizare. Orice altă formă de vânzare de acţiuni ale Poştei Române poate fi luată în considerare ulterior finalizării actualului proces.
1. Nu-i întreabă nimeni un lucru important
(mesaj trimis de Gigu în data de 29.05.2015, 12:24)
În cazul privatizării integrale a Poştei ce se va întâmpla cu activitatea de punere în circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale? Este doar o activitate de monopol, la fel ca baterea de monedă.