BILANŢUL LUI RĂZVAN NICOLESCU: Integrarea Companiei Naţionale a Uraniului în Nuclearelectrica, un obiectiv nefinalizat

Clarificarea sistemului de promovare pentru energia regenerabilă, definirea conceptului de "întreruptibilitate" pentru consumatorii de gaze naturale şi integrarea Companiei Naţionale a Uraniului în Nuclearelectrica sunt principalele obiective pe care ministrul demisionar pentru Energie, Răzvan Nicolescu, nu a reuşit să le îndeplinească, potrivit bilanţului ministerial trimis astăzi redacţiei.

În privinţa celor trei obiective, Nicolescu menţionează că, în prezent, există un memorandum guvernamental aflat în proces de avizare, o Hotărâre de Guvern aflată în avizare la Ministerul Justiţiei, respectiv un proiect de selectare a consultantului, aflat în derulare.

Listarea cu succes a Electrica, încheierea primei faze a gazoductului Iaşi-Ungheni şi relansarea programului nuclear se numără printre principalele realizări din mandatul ministrului delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu (6 martie-15 decembrie).

Obiectivele asumate, la începutul anului, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, au inclus: revizuirea strategiei energetice a ţării; creşterea performanţei, transparenţei şi integrităţii în companiile de stat din energie; un rol mai important pentru ţara noastră în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte sectorul energetic şi atragerea unor tineri valoroşi în Departamentul pentru Energie, menţionează Nicolescu.

Prima dintre cele 10 realizări ale ministrului o constituie analiza sectorului energetic românesc şi a angajamentelor internaţionale asumate, precum şi începerea dezbaterii publice aferente strategiei energetice naţionale şi a consultării cu partidele politice parlamentare pentru obţinerea unui consens politic pentru Strategia Energetică 2015-2035;

A doua realizare se referă la "regândirea modului de constituire a rezervelor strategice de carburanţi pentru România, prin retragerea totală a statului din efectuarea obligaţiei ce revine ţării noastre".

Ministrul demisionar mai aminteşte redefinirea rolului statului ca acţionar în companiile din energie, mai precis transparentizarea achiziţiilor şi a sponsorizărilor, depolitizarea societăţilor prin numirea de administratori profesionişti, încurajarea aducerii unor administratori străini cu o bună reputaţie şi experienţă, impunerea unei orientări strategice pe un orizont de timp de minimum 10 ani şi schimbarea cadrului legislativ pentru a permite societăţilor de stat activităţi de M&A (fuziuni şi achiziţii).

Răzvan Nicolescu subliniază listarea cu succes a Electrica, "cea mai mare listare de pe piaţa de capital din România care a avut loc până în prezent".

Finalizarea a două investiţii strategice pentru sectorul energetic românesc (modernizarea şi creşterea capacităţii de depozitare de gaze naturale a Romgaz de la Urziceni şi încheierea primei faze a interconectorului de gaz Iaşi-Ungheni) se numără şi ea printre realizările ministeriale.

Totodată, demnitarul aduce în discuţie relansarea programului nuclear, a proiectului hidrocentralei de acumulare şi pompaj de la Tarniţa şi identificarea unui investitor cu mare potenţial (Quintana Minerals Corporation), interesat de privatizarea Complexului Energetic Hunedoara.

Acordul operatorului de transport Transgaz cu operatorii din Marea Neagră (ExxonMobil şi OMV Petrom) pentru ca gazul natural din Marea Neagră să intre în sistemul de transport românesc se numără şi el printre realizările enumerate de Răzvan Nicolescu. "De asemenea, are o importanţă deosebită încheierea unei înţelegeri cu Grecia şi Bulgaria pentru realizarea rapidă a Coridorului Vertical, care să permită României diversificarea rutelor de aprovizionare şi a rutelor de transport de gaze naturale", punctează oficialul.

Ultimele trei realizări de pe lista lui Nicolescu sunt: alegerea ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie (ACER) şi preşedinte al grupului celor 14 state membre UE care susţin energia nucleară; renegocierea termenului de încheiere a liberalizării pieţei de gaze naturale pentru populaţie, CET-uri şi CT-uri (transparentizarea pieţei de gaze din România prin impunerea unei obligaţii de tranzacţionare pentru producători şi furnizori, şi relansarea dezbaterii privind drepturile consumatorilor români într-o piaţă liberă de energie); deschiderea Departamentului pentru Energie către tineri absolvenţi, prin simplificarea condiţiilor de angajare şi atragerea unor tineri valoroşi.

"Starea sistemului energetic românesc este relativ bună. Este nevoie de investiţii şi de predictibilitate. România are un potenţial de jucător regional, ce poate fi valorificat şi sansa de a deveni independentă energetic în anul 2020. Integritatea şi eficienţa nu sunt încă la nivelul normal în mai multe companii de stat din domeniul energetic, cu toate eforturile şi măsurile luate anul acesta. De asemenea, gradul de politizare este încă prea ridicat. Responsabilităţile privind guvernanţa sistemului energetic este împărţită între prea multe instituţii: Departamentul pentru Energie, ANRE, ANRM, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, fapt care generează birocraţie şi ineficienţă. Demararea simultană a mai multor reforme strategice în domeniul energetic tinde să coaguleze un front al diferitelor grupuri de interese ce se opun schimbării, o forţă puternică, mai ales atunci când este unită şi care poate afecta dezvoltarea normală a întregului sistem. Tactic, este nevoie de o prioritizare a reformelor şi o abordare graduală pentru ca implementarea acestora să fie de succes. Este nevoie de o reformă profundă a administraţiei publice centrale din România care să fie bazată pe introducerea unui sistem financiar de remunerare decent, dar şi pe transparenţă, profesionalism şi integritate - principii care mi-au ghidat activitatea cât timp am condus Departamentul pentru Energie", conchide Răzvan Nicolescu.