Blănculescu: "Sarea noastră, în pericol să iasă de sub controlul statului"

Sarea românească se află în pericolul de a ieşi de sub controlul statului, atrage atenţia Ionel Blănculescu, secretarul general al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, care ne-a spus că pregăteşte un "warning sign" (n.r. semnal de alarmă) pentru premierul Victor Ponta.

Domnia sa ne-a declarat: "Pregătesc pentru primul-ministru un «warning sign», pe care i-l voi înmâna în câteva zile şi care îl atenţionează asupra pericolului în care se află sarea românească. Sarea noas­tră se află într-un mare pericol de a fi pierdută de sub controlul statului. Este aproape o certitudine, pentru că «Salrom» (n.r. Compania Naţională a Sării) este deţinută în proporţie de 48,99% de Fondul Proprietatea, care are o prezenţă străină de 52%. În acelaşi timp, există o directivă europeană care prevede că, în unele ţări europene, unde există sare care are o anumită formulă chimică, rezervele de sare nu mai pot fi exploatate decât în proporţie de 30% pe an din cotele stabilite în acest sens, din motive de mediu. Printre aceste state se numără Germania şi Austria. România nu se află sub incidenţa Directivei, întrucât sarea noastră are altă formulă chimică. De aceea, ţara noastră a devenit un «El Dorado al sării». Dacă, printr-o complicitate, FP, care este condus de străini, mai obţine 1% din «Salrom», atunci pierdem controlul asupra sării".

Ionel Blănculescu ne-a precizat că realizează o analiză pe această temă, pe care o va da premierului.

• Blănculescu: "Metalurgiştii şi siderurgiştii pot ajunge la relocare, din cauza certificatelor verzi"

Ionel Blănculescu trage un semnal de alarmă şi în ceea ce priveşte societăţile din metalurgie, siderurgie şi industria ţevilor din ţara noastră, care sunt în pericolul de a-şi reloca activitatea, potrivit domniei sale, din cauza faptului că furnizorii de energie care plătesc certificate verzi transferă costurile către aceste companii.

Domnia sa ne-a explicat: "Certificatele verzi acordate pentru producţia de energie sunt plătite de furnizorii clasici de energie, care transferă costurile aferente către beneficiarii produselor lor, cele mai afectate fiind companiile din metalurgie, siderurgie şi industria ţevilor, care au cea mai mare pondere în economie. Astfel, costurile acestor companii, care deja sunt la limita competitivităţii, vor creşte cu la 30-40%, până în 2014, fiind puse în situaţia să-şi mute activitatea în ţări unde nu există astfel de lucruri".

Reprezentantrul Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri ne-a spus că analizează şi aceas­tă temă, pentru a-l avertiza pe Victor Ponta în ceea ce priveşte situaţia prezentată.

• Blănculescu: "Au loc preluări aproape ostile în industria alimentară"

În ţara noastră au loc preluări "aproape ostile" de producători din industria alimentară, în special din sectorul uleiului şi cel al zahărului, potrivit lui Ionel Blănculescu. Domnia sa opinează că, în acest fel, unele corporaţii obţin controlul în domeniile amintite, adăugând: "Se observă deja colţii crizei alimentare, prin creşterea preţurilor. Pe piaţa românească, se doreşte crearea unui oligopol, doar două-trei companii urmând să deţină controlul în industria alimentară. O situaţie precară ca cea în care ne aflăm este momentul optim pentru preluări ostile, existând companii aflate în dificultate care, vor nu vor, trebuie să vândă, pentru a scăpa de presiunea sub care se află".

În urmă cu câteva zile, "Tereos", cel mai mare producător de zahăr din Franţa şi cel de-al patrulea la nivel mondial, a preluat fabrica "Zahărul" Luduş din judeţul Mureş de la fostul acţionar "Marquenterre Group". Francezii anticipează că fabrica româneas­că va ajuta la onorarea cererilor, care vor creşte semnificativ în următorii ani.

Pe piaţa uleiului, în luna iulie, companiile "Bunge" şi "Prio Foods" au anunţat încheierea unui parteneriat privind integrarea capacităţilor de procesare a seminţelor oleaginoase deţinute în Ro­mânia. "Noua entitate se va numi «Bunge Prio Coöperatief U.A.» şi va îngloba, din partea «Bunge», fabrica de ulei vegetal din Buzău şi divizia de îmbuteliere, iar din partea «Prio» fabrica de biodiesel şi cea de ulei vegetal recent construită lângă localitatea Lehliu Gară", arăta, la vremea respectivă, un comunicat al "Bunge".

Totodată, fabrica de ulei "Argus" Constanţa reprezintă mărul discordiei dintre două tabere, una condusă de omul de afaceri Cătălin Chelu şi cealaltă reprezentată de "SIF Oltenia" şi alţi acţionari ai "Argus", care se luptă pentru controlul companiei.

• Guvernul analizează limitarea banilor lichizi pe piaţă la 2.000 de euro

Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri a rămas conectat la primul ministru, cu care se află în legătură strânsă, după cum ne-a spus Ionel Blănculescu.

Domnia sa ne-a precizat că, din cele 37 de propuneri făcute Executivului în luna iulie, două se află în analiză la Ministerul Finanţelor Publice.

Una dintre acestea prevede limitarea banilor lichizi pe piaţă, în cazul persoanelor fizice, la 2.000 de euro.

"Oamenii nu vor mai putea cumpăra cu valiza de bani. Acest lucru va însemna o lovitură puternică dată evaziunii fiscale. Modelul este italian şi a fost implementat acum câteva luni de premierul Italei Mario Monti", ne-a spus Ionel Blănculescu.

Cea de-a doua măsură se adresea­ză sectorului fondurilor europene şi presupune crearea unui singur punct de lucru care să reunească toate Autorităţile de Management, după modelul polonez. Propunerea are în vedere şi un sistem de finanţare punte, care să permită statului să plătească beneficiarilor sumele aprobate pentru proiectele derulate pe bani europeni, împrumutându-se la bănci, emiţând obligaţiuni etc., după care să-şi recupereze banii de la UE.

Reprezentanţii Consiliului au întâlniri şi cu Mihai Voicu, ministrul delegat pentru mediul de afaceri, cu care poartă discuţii pe marginea situaţiei economice şi a mediului investiţional din ţara noastră.

Constituit de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu la începutul lunii aprilie, Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri are patru obiective mari: absorbţia fondurilor europene şi finanţările alternative; fiscalitatea şi combaterea evaziunii fiscale; relansarea şi creşterea economiei; parteneriatul public-privat şi alte instrumente asociate. Pentru fiecare dintre acestea a fost creat un grup de lucru. Consiliul reuneşte 27 de membri, reprezentanţi ai mediului de afaceri din diverse domenii: bancar, farmaceutic, IT, construcţia de maşini, telecomunicaţii, alimentar, energetic.