BNR ia în calcul reconsiderarea politicii monetare

BNR intenţionează să procedeze la o reconsiderare prudentă a politicii monetare, prin modificarea calendarului de relaxare a acesteia, respectiv de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelul european, întrucât trebuie să echilibreze programul fiscal, a declarat, ieri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Şeful Băncii Centrale a menţionat: "Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva intrării şi menţinerii pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ, ca efect al extinderii, începând cu 1 iunie 2015, a aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele şi serviciile de alimentaţie publică, dar şi în condiţiile restrângerii mai rapide a deficitului de cerere agregată şi ale creşterii costurilor unitare cu forţa de muncă. Acestea, coroborate cu actuala conjunctură - situaţia din Grecia, incertitudinile privind acordurile României cu instituţiile internaţionale şi divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume -, reclamă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare".

Întrebat ce înseamnă acest lucru şi pe ce perioadă se va întinde acest proces de reconsiderare, Mugur Isărescu a răspuns că decizia a fost luată de principiu, iar componentele unei asemenea reconsiderări se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă.

"Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi", a spus şeful BNR, citat de Mediafax.

Oficialul a explicat că unul dintre motivele reconsiderării îl constituie şi programul fiscal, care, aşa cum a fost aprobat, presupune o relaxare substanţială a politicii fiscale, sensibil mai mari decât a avut în vedere banca centrală când a întocmit proiectul "monetary easing", de a alinia instrumentele de politică monetară la standarde europene.

"Or, aici dozajul este foarte important, politica monetară nu mai poate să aibă aceeasşi configuraţie, în condiţiile în care aceste relaxări fiscale vor fi introduse în practică. Şi trebuie să le regândim. Şi toate în contextul internaţional, care nu este deloc favorabil, iar contextul intern este încă incert. Nu vedem încă date care să ne ajute pe noi să sprijinim măsurile de relaxare fiscală, nu le găsim încă prin ceea ce produce economia", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a adăugat că, dacă lucrurile se tensionează, este posibil ca dobânzile de pe piaţă să ajungă la 1,75%: "Cea mai mare volatilitate o văd pe partea de dobânzi monetare. Noi avem, încă, marja mai mare, plus/minus 1,5%, de regulă este plus/minus 1%, noi am fi vrut să ajungem la 1%. Primul lucru, când situaţia se tensionează, dobânzile se duc spre rata de refinanţare sau deasupra".

• BNR a menţinut dobânda cheie la 1,75%

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de politică monetară de ieri, să menţină dobânda cheie la 1,75% - cel mai redus nivel istoric -, precum şi a ratelor rezevelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor, la 8% pentru lei şi 14% pentru valută, măsură anticipată de analişti.

"BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional în vederea utilizării şi dozării adecvate a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi menţinerea stabilităţii financiare", se arată într-un comunicat al băncii centrale.

Banca Centrală va continua politica de gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Consiliul de Administraţie al BNR reafirmă că deciziile sale vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă, inclusiv prin redresarea activităţii de creditare, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Banca Centrală arată că analiza celor mai recente date macroeconomice relevă menţinerea ratei anuale a inflaţiei sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, concomitent cu accelerarea creşterii economice în primul trimestru al anului 2015 determinată de dinamizarea consumului final şi a investiţiilor.

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 1,2%, în luna mai, depăşind aşteptările, în condiţiile relativei accelerări a dinamicii anuale a preţurilor volatile, în timp ce rata medie anuală a inflaţiei a stagnat la nivelul de 0,9% pentru a treia luna consecutiv.

• Ascensiune mai pronunţată a creditului în lei, pe fondul reducerii dobânzii de politică monetară

"Evaluarea indicatorilor monetari evidenţiază ascensiunea mai pronunţată a creditului în monedă naţională, pe fondul reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, al scăderii graduale a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituţiilor de credit şi al gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. Contracţia stocului de credite în valută a continuat, ponderea acestora în totalul împrumuturilor acordate sectorului privat ajungând la 53,7 la sută - cel mai mic nivel înregistrat din decembrie 2007 - de la un vârf de 64,4 la sută în luna mai 2012, ceea ce contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare. Această evoluţie este benefică din perspectiva consolidării transmisiei politicii monetare şi al demersurilor de întărire a robusteţii sistemului financiar românesc", mai arată BNR.

Decizia CA a fost anticipată de analişti, pe fondul crizei din Grecia. Aceştia preconizează, de altfel, păstrarea dobânzii la 1,75% până la sfârşitul anului, în timp ce pentru anul viitor opiniile variază între o scădere la 1,5% şi o majorare la 2,5%.

Ei consideră că relaxarea politicii monetare ar putea continua în restul acestui an prin reduceri ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei până la 6% în decembrie şi pentru pasivele în valută până la 12%.

Guvernatorul băncii centrale a declarat, în urmă cu două săptămâni, că BNR nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei şi a unei creşteri economice de circa 4%, în acest an.

• Isărescu: "Majorarea bruscă a deficitului denotă neseriozitate"

Negocierile cu FMI şi CE vor continua, întrucât un acord cu instituţiile financiare nu reprezintă doar ancore pentru România, ci şi credibilitate, mai ales în contextul tensiunilor din Grecia şi al celui intern, pe fondul unor măsuri ample de relaxare fiscală, consideră şeful BNR.

Mugur Isărescu a subliniat: "Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag, ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului".

Referitor la majorarea bruscă a deficitului cu aproape două puncte procentuale de la un an la altul, Isărescu spune că aceasta denotă neseriozitate.

"Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia şi apoi îi dai drumul. O majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate", a punctat şeful Băncii Centrale.

Totodată, guvernatorul a arătat că logica politica nu se împacă niciodată cu cea macroeconomică.