Bugetul UE pentru perioada 2014-2020: este vorba de viitorul nostru!

La 13 martie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind următoarea perioadă financiară (2014-2020) pentru UE. Dacă nu cunoaşteţi conceptul de cadru financiar multianual (CFM), să zicem că CFM reprezintă pentru bugetul anual al UE ceea ce plafonul lunar al cărţii dumneavoastră de credit reprezintă pentru factura dumneavoastră lunară, pentru cartea de credit respectivă. Primul stabileşte limitele anuale ale cheltuielilor, în timp ce al doilea se referă la bani "reali". De asemenea, CFM reprezintă priorităţile politice ale Europei pentru o perioadă de şapte ani, dar acest lucru este valabil pentru orice buget.

Rezoluţia Parlamentului este răspunsul acestuia la concluziile Consiliului European (reuniune a şefilor de state şi de guverne europeni) din 8 februarie 2013. Acum că ştim care sunt poziţiile oficiale ale celor două instituţii UE care trebuie să ajungă la un acord privind viitoarea perioadă financiară, putem finaliza negocierile, după aproape doi ani de la prezentarea de către Comisia Europeană a propunerii sale privind CFM 2014-2020.

Rolul Comisiei în săptămânile care urmează va fi acela de a ajuta Consiliul şi Parlamentul European să ajungă la un acord. Trebuie să ne asigurăm că bugetele viitoare ale UE vor sprijini întreprinderile, oamenii de ştiinţă, studenţii şi ONG-urile Europei. Prin urmare, cuvântul-cheie trebuie să fie "simţ", ca în bunul-simţ, simţul de răspundere şi, de asemenea, de conştientizare a urgenţei.

Va fi întotdeauna mai eficient ca resursele Europei să fie puse în comun, de exemplu, în proiecte ştiinţifice sau pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, decât dacă fiecare dintre cele 27 de state membre ar acţiona pe cont propriu. Aceasta este de fapt menirea bugetului UE.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru propunerea Comisiei cu privire la "mecanismul Conectarea Europei", deoarece credem că fiecare stat membru ar trebui să poată să bată la uşa vecinului dacă şi atunci când se confruntă cu întreruperi de furnizare a energiei, fie că este vorba de gaze sau de curentul electric, ceea ce nu este cazul în prezent, deoarece considerăm că infrastructura feroviară a Europei nu ar mai trebui să fie un mozaic de reţele naţionale neconectate, iar oamenii şi bunurile ar trebui să poată să călătorească în întreaga Europă fără să trebuiască să schimbe trenul de mai multe ori şi deoarece considerăm că, în secolul XXI, Europa ar trebui să se situeze în avangarda serviciilor electronice, cum ar fi achiziţiile publice electronice sau facturarea electronică.

Cred, de asemenea, că atât Consiliul, cât şi Parlamentul înţeleg raţionamentul Comisiei în favoarea unei mai mari flexibilităţi a bugetului UE. Un buget UE mai suplu ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a se adapta mai rapid la schimbarea circumstanţelor.

În aceeaşi ordine de idei, nimeni care trăieşte în lumea reală nu ar putea justifica sarcina grea pe care o reprezintă procedurile birocratice aplicate beneficiarilor fondurilor UE. Întrebaţi orice societate privată, orice laborator sau student care a trebuit vreodată să răzbată prin labirintul nejustificat de norme: actualele norme fac ca testele MENSA să pară nişte jocuri de grădiniţă! Cu siguranţă, politicienii aleşi de noi au datoria de a pune astfel de fonduri la îndemâna simplilor muritori, în special în perioadele de criză, aşa cum Comisia a propus pentru următoarea perioadă financiară.

În mod similar, trebuie să îmbunătăţim modul în care sunt alocate fondurile pentru cercetare şi fondurile de coeziune. În prezent, singurele criterii sunt de ordin tehnic (se încadrează un astfel de proiect în acest program? Formularele au fost corect completate?); suntem datori faţă de contribuabilii din UE ca, în viitor, principalul criteriu să fie: este acest proiect capabil să producă într-a-devăr o schimbare la faţa locului?

Cadrul financiar multianual însea-mnă mult mai mult decât un tabel care arată care sunt plafoanele de cheltuieli permise, defalcate pe ani şi pe politici ale UE; acesta reprezintă o şansă pe care Uniunea Europeană o primeşte o dată la şapte ani pentru a cădea de acord asupra priorităţilor politice pentru viitor, o ocazie de a trimite un semnal puternic cetăţenilor săi şi întregii lumi despre modul în care se vede pe ea însăşi în viitor.

Avem nevoie de un acord din toate aceste motive, însă, cu siguranţă, avem nevoie de un acord "favorabil". Cum definim cuvântul "favorabil" în acest context? Simplu: CFM 2014-2020 trebuie să se concentreze asupra creşterii economice, inovării, educaţiei, infrastructurii, concomitent cu modernizarea normelor care guvernează bugetul UE, prin reducerea birocraţiei.

Atunci când aproape treizeci de ţări care convieţuiesc pe o mică parte a acestei planete acţionează, lucrează şi se exprimă cu o singură voce, fiecare dintre ele devine mai puternică. De fapt, despre asta este vorba în negocierile privind cadrul financiar 2014-2020. Este vorba de viitorul nostru.