Actualizare După ce AmCham România şi-a exprimat îngrijorarea, şi Consiliul Investitorilor Străini (FIC), asociaţie ai cărei membri angajează aproximativ 200.000 de persoane, este îngrijorată de posibilele măsuri de politică publică privind sistemul de economisire pentru pensie prin cei trei piloni şi de lipsa de transparenţă în care acestea sunt analizate şi promovate.
Toate studiile de specialitate arată că în jurul anului 2040 piramida demografică a României va fi de aşa natură încât va pune o presiune mare pe sistemul public de pensii. Din ce în ce mai puţine persoane active vor trebui să asigure veniturile unui număr din ce în ce mai mare de persoane inactive. Pilonul II de pensii, unde banii sunt economisiţi pe termen lung, va putea prelua o parte din această povară financiară, se arată într-un comunicat de presă.
În opinia FIC, reforma Pilonului II de pensii nu poate fi justificată de evoluţiile datoriei publice sau ale deficitului. Bunăstarea viitoare a actualilor angajaţi nu trebuie periclitată printr-o abordare pe termen scurt. Situaţii excepţionale precum mari calamităţi sau războaie pot pune în discuţie fluxurile financiare din Pilonul II, însă datoria publică şi deficitul trebuie aşezate pe o traiectorie sănătoasă prin alte metode. Mediul de afaceri din România a atras atenţia, în ultimii 5 ani, că politicile publice în care scăderile de taxe şi creşterile cheltuielilor sunt măsuri simultane, poate fi un mix destabilizator.
----------
În numele celor peste 430 de companii membre americane, internaţionale şi româneşti ce susţin prin activitea lor economică peste 250.000 de angajaţi români şi familiile acestora, Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la orice măsuri şi politici ce ar putea afecta bunăstarea angajaţilor atât în perioada vieţii active, cât şi ulterior, la pensie, şi ar reduce în acelaşi timp potenţialul de dezvoltare a pieţei financiare româneşti, se arată într-un comunicat de presă remis Redacţiei noastre.
Pe de altă parte, AmCham atrage atenţia că realităţile demografice cu care România se confruntă în prezent, respectiv îmbătrânirea accelerată a populaţiei şi amplificarea fenomenului de emigrare în special în rândul tinerilor, impun de fapt măsuri de susţinere a sistemelor care fac posibilă păstrarea nivelului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării, prin diversificarea surselor de venit la pensie.
Aşadar, în cazul României, un sistem de asigurări sociale sustenabil pe termen lung nu este doar un deziderat, ci o necesitate, iar în mod specific Pilonul II de pensii reprezintă o sursă sustenabilă de venit, complementar veniturilor aferente pensiei publice, scopul acestui instrument financiar fiind exclusiv economisirea pentru perioada vârstei a treia.
Mai mult, dincolo de impactul social în viitor, sistemul de pensii administrate privat contribuie în prezent la dezvoltarea economiei locale, investind 92% din active pe pieţele financiare din România. Este dovedit faptul că succesul ofertelor publice derulate de statul român dar şi de companiile private, depinde de fondurile de pensii private.
Numai în primii 10 ani de funcţionare a Pilonului II de Pensii, peste 7 milioane de români au economisit aproximativ 9 miliarde de euro, 15% din această sumă reprezentând beneficiile investiţiilor realizate de administratorii fondurilor de pensii private. Performanţa administrării private a economiilor pentru pensie ale românilor este recunoscută de multe entităţi internaţionale relevante, deşi au fost obţinute în contextul unor indici de cost redus comparativ cu cel aplicat instrumentelor financiare similare din alte pieţe.
În ciuda managementului profesionist şi randamentului real pozitiv pe toată perioada de existenţă a fondurilor, evoluţia economiilor participanţilor a fost afectată negativ de decizii politice, precum nerespectarea calendarului de creştere a alocării (în trei din cei zece ani de funcţionare a sistemului) sau chiar de reducerea acesteia, cel mai recent.
AmCham Romania reiterează nevoia de a se renunţa la măsurile politice care sacrifică obiective pe termen lung, în cazul de faţă, bunăstarea viitoarelor generaţii de pensionari, în favoarea nevoilor bugetare pe termen scurt. Fondurile suplimentare aduse la bugetul asigurărilor sociale de stat printr-o eventuală stopare a contribuţiilor va avea efecte negative semnificative.