Distribuitorul ceh de energie CEZ, care activează în zona Olteniei, nu ia în considerare un exit din ţara noastră, aşa cum intenţionează să facă alţi jucători din domeniu, a asigurat, ieri, Martin Zmelik, director general şi preşedinte al directoratului CEZ România.
"Strategia noastră nu este să ne retragem de pe piaţa românească, întrucât eu cred cu tărie în sectorul energetic din România, care are un potenţial foarte ridicat. Este foarte important să rămânem în România pe termen mediu, pentru dezvoltare", a subliniat Martin Zmelik.
Domnia sa a menţionat că este destul de dificil să activezi, acum, în sectorul energiei regenerabile, adăugând, însă, că, de moment, compania nu caută un investitor căruia să-I vândă active din parcul eolian pe care l-a dezvoltat. În primăvara acestui an, CEZ a anunţat că analizează oportunitatea vânzării unei participaţii minoritare din parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, din judeţul Constanţa.
Ieri, domnul Zmelik a spus că societatea a renunţat la această idee, adăugând: "Considerăm că, pe termen mediu, va exista un echilibru pe piaţa de regenerabile, în ceea ce priveşte schema de ajutor de stat".
CEZ nu ia în considerare nici posibilitatea de a achiziţiona activele ENEL care urmează să fie vândute, considerând că, în acest moment, o achiziţie de proporţii nu reprezintă un obiectiv al companiei. Recent, grupul energetic italian Enel a anunţat că boardul său a convenit să-şi vândă activele din Slovacia şi din România.
• CEZ investeşte, anual, 50 milioane euro, în reţelele electrice
CEZ investeşte circa 50 de milioane de euro, în fiecare an, în reţelele electrice, a anunţat, ieri, Doina Vornicu, director de operaţiuni şi membru al directoratului CEZ România.
Potrivit domniei sale, compania dezvoltă, printre altele, un program pilot de măsurare a consumului de electricitate la distanţă, derulat pe un număr de 1.400 de clienţi.
"Obiectivul companiei este întărirea şi stabilizarea operaţiunilor curente", a spus doamna Vornicu, subliniind că investiţiile CEZ vor fi bazate pe portofoliul existent de operaţiuni, în principal.
"Ne focusăm pe investiţii în proiecte de eficienţă energetică sau în tehnologii pentru distribuţie şi reţele. După ce am finalizat parcul eolian de la Fântânele-Cogealac şi microcentralele de la Caraş-Severin, ne îndreptăm atenţia către reţele, unde avem proiecte începute de peste cinci ani", a declarat reprezentantul CEZ. De asemenea, societatea se orientează pe investiţii în reţelele de medie şi joasă tensiune.
Doina Vornicu a anunţat că, în baza nevoilor de la nivel regional, va fi schimbată prioritatea investiţiilor: "De exemplu, vom modifica traseul unei linii aflate pe cursul unui râu, printr-o zonă mai puţin periculoasă, şi vom derula programe de defirşare pe traseele unde există reţele electrice".
Decizia vine ca urmare a evenimentelor naturale care au avut loc în ultimii ani în ţara noastră, cum sunt inundaţiile care au loc în aceste zile în Oltenia.
Referitor la acestea, domnia sa a precizat că, în 27 iulie, erau circa 226 de posturi de transformare fără tensiune şi 6.700 de clienţi nealimentaţi. Ieri dimineaţă, la ora 10.00, rămăseseră 72 de posturi fără tensiune şi 2.237 de consumatori fără curent electric, dintre care 1.000 au rămas fără electricitate miercuri noaptea. Un număr de 74 de echipe lucrează la situaţiile de avarie apărute în zona Olteniei, urmând ca societatea să facă investiţii în regiune, în următoarea perioadă.
• Consumul de electricitate, în scădere continuă
Dacă în Moldova consumul de energie electrică a început să scadă în urmă cu circa zece ani, în Oltenia consumul energetic a început să aibă o evoluţie descrescătoare cu circa 5-6 ani în urmă, în primul rând ca urmare a faptului că unele combinate cum ar fi Oltchim sau Arpechim şi-au redus sau chiar şi-au închis activitatea, a precizat Doina Vornicu. În acelaşi timp, au apărut consumatori industriali mai mici, iar CEZ urmăreşte să încurajeze creşterea acestui tip de consum. De asemenea, compania intenţionează să se concentreze, în perioada următoare, pe consumul casnic. "Intenţionăm să încurajăm acest consum prin derularea unor proiecte de eficienţă energetică", a subliniat doamna Vornicu.
Domnia sa a menţionat că valoarea medie a unei facturi emisă de CEZ este de 50 de lei, reprezentând un consum de 100 de kWh pe lună, 40% din consum fiind înregistrat în zonele urbane şi 60% - în regiunile rurale. O proporţie de 97% dintre consumatori sunt buni platnici, rata de deconectivitate fiind în descreştere, au anunţat reprezentanţii companiei.
Potrivit acestora, sunt zone unde este foarte dificil să se poată urmări consumul total, întrucât există şi consum ilicit de energie. Cea mai dificilă situaţie, din acest punct de vedere, este în Dolj, unde 30% din consumul care intră în reţea nu se mai regăseşte în măsurătorile de consum, comparativ cu judeţul Gorj, unde pierderile sunt de 6%. În general, pierderile de reţea se ridică la 7-12%, restul fiind consum ilegal de electricitate.
"Consumul de energie în afara legii este o pierdere şi pentru consumatorii corecţi, întrucât pot avea loc incendii, electrocutări, modificarea calităţii energiei livrate etc", susţin sursele citate.
Pierderile companiei au scăzut, în ultimii ani, au declarat reprezentanţii societăţii, în 2014 înregistrându-se pierderi de 1,15 TWh de electricitate, comparativ cu 1,3 TWh - pierderile din 2011.
În prima jumătate a anului în curs au fost distribuiţi 3,2 TWh de energie, volumul de energie furnizat anul trecut fiind de 6,4 TWh. Totalul energiei electrice care a intrat în reţea a fost de 9 TWh.
Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA care, după procesul de transformare, asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judete: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman.
Grupul CEZ a investit, în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac şi Grădina, 1,1 miliarde euro în realizarea celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere totală instalată de 600 MW.
În 2011, Grupul CEZ în România a achiziţionat 100% pachetul de acţiuni al companiei care deţine sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug şi Secu, având o capacitate totală instalată de aproximativ 18 MW şi o producţie de circa 70 GWh/an.