CLARIFICĂRI LA OFERTA PETROM Ubi lex...

Redacţia ziarului BURSA a solicitat poziţia autorităţilor şi a oficialilor pieţei de capital în două probleme controversate, legate de Oferta publică a acţiunilor statului la "Petrom", aflată în derulare.

Cele două întrebări adresate tuturor acestora sunt reproduse mai jos:

1) Articolul 189 din Legea 297/2004 prevede precizarea unui preţ maxim al acţiunilor din Ofertă, dacă nu au fost incluse în ea preţul şi numărul acţiunilor oferite; deşi nu îndeplineşte teza acestui articol de lege, deoarece numărul acţiunilor " Petrom " a fost precizat în Oferta publică, totuşi Oferta stabileşte un preţ maxim.

Cum apreciaţi această inadvertenţă?

2) Codul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) prevede ca subscrierile din Oferta publică să fie introduse în sistemul BVB pe perioada derulării Ofertei; totuşi, Consorţiul de intermediari ai Ofertei publice de acţiuni "Petrom" aflate în derulare nu introduce subscrierile în sistemul BVB.

Cum apreciaţi această abatere?

Publicăm, în continuare, răspunsul primit, de la CNVM, precizând că i-am adresat o întrebare suplimentară, ca să ne încredinţăm că publicitatea Ofertei a fost aprobată.

Desigur, ne permitem să comentăm răspunsurile, conform cu convingerile noastre.

• RĂSPUNSUL CNVM

Urmare a solicitării dumneavoas-tră, vă comunicăm unele precizări referitoare la oferta publică secundară de vânzare de acţiuni emise de SC OMV Petrom SA:

1. Precizări privind dispoziţiile art. 189 alin (1) din Legea nr. 297/2004 în contextul derulării ofertei publice de vânzare de acţiuni emise de SC OMV Petrom SA

În conformitate cu prevederile legale comunitare şi naţionale incidente (Directiva 2003/71/C privind prospectul, Legea nr. 297/2004, Regulamentul CNVM nr. 1/2006, Regulamentul CE 809/2004), derularea unei oferte publice de vânzare trebuie să se realizeze cu respectarea drepturilor tuturor părţilor implicate şi informarea corespunzătoare a aces-tora (vânzător şi potenţiali investitori). Astfel, în cazul ofertelor publice de vânzare, legea impune obligativitatea întocmirii şi publicării unui pros-pect de ofertă, document care trebuie să conţină informaţii relevante privind respectivul emitent, valorile mobiliare oferite şi modalitatea de realizare a ofertei publice (plată, subscriere, alocare etc.).

Obiectul ofertei şi preţul de ofertă sunt informaţii esenţiale, de regulă, în cazul ofertelor publice de vânzare clasice, preţul şi numărul valorilor mobiliare fiind expres prevăzute în cadrul prospectului de ofertă. Având în vedere dinamica pieţei de capital, legiuitorul la nivel european şi naţional a prevăzut posibilitatea ca preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite să nu fie determinate expres în cadrul prospectului (art. 8 din Directiva 2003/71/CE, art. 189 din Legea nr. 297/2004), ci acestea să poată fi determinate ulterior publicării prospectului cu luarea în considerare a unor criterii şi/sau condiţii prevăzute în cadrul acestuia.

Conform principiului a fortiori, dacă există posibilitatea legală ca atât preţul cât şi numărul valorilor mobiliare oferite să fie determinabile, cu atât mai mult este posibilă situaţia în care doar preţul de ofertă este determinabil; în această situaţie investitorii au în mod evident la dis-poziţie mai multe date certe decât în situaţia în care şi preţul şi obiectul ofertei ar fi determinabile.

2. Precizări privind dispoziţiile art. 66 din reglementările operatorului de piaţă S.C. BVB SA - Codul Bursei în contextul derulării ofertei publice de vânzare de acţiuni emise de SC OMV Petrom SA

Potrivit prevederilor legale comunitare şi naţionale aplicabile (Directiva 2003/71/C privind prospectul, Legea nr. 297/2004, Regulamentul CNVM nr. 1/2006, Regulamentul CE 809/2004, Codului BVB ), ofertele publice de vânzare se realizează în baza unui prospect aprobat de CNVM. În cadrul prospectului trebuie să existe prevederi exprese referitoare la modalitatea de subscriere, de plată, de alocare a valorilor mobiliare necesare să asigure un tratament egal al tuturor investitorilor. Astfel, prevederile art. 66 din Codul BVB sunt aplicabile numai în situaţia în care se utilizează sistemul BVB pentru evidenţierea subscrierilor, în celelalte cazuri fiind aplicabile exclusiv prevederile prospectului de ofertă.

Având în vedere importanţa ofertei publice de vânzare de acţiuni emise de OMV PETROM, precum şi necesitatea asigurării unui număr cât mai mare de locaţii în care să se poată realiza subscrierile în cadrul acesteia, ofertantul a ales ca oferta să se deruleze atât prin intermediul societăţilor de servicii de investiţii financiare membre ale sindicatului de intermediere, cât şi printr-un grup de distribuţie din care fac parte instituţii de credit. În consecinţă, oferta publică de vânzare se derulează prin entităţi care au acces direct la sistemul oferit de BVB (participanţi la sistemul BVB), dar şi prin entităţi care nu au acces la sistemul operatorului de piaţă (instituţii de credit care nu au calitatea de intermediar). Acest fapt conduce la situaţia în care sistemul BVB nu poate fi accesat de toate entităţile care, potrivit prospectului de ofertă, sunt abilitate să primească subscrierile. Astfel, în cazul ofertei vizate, evidenţierea subscrierilor se realizează la nivelul sindicatului de intermediere şi se înregistrează în sistemul BVB ulterior finalizării perioadei de derulare a ofertei în vederea alocării conform prevederilor prospectului de ofertă, fiind asigurată egalitatea de tratament între investitorii care subscriu la intermediari şi cei care subscriu la grupul de distribuţie. În situaţia în care înregistrarea în sistemul BVB a ordinului de subscriere ar reprezenta momentul relevant utilizat în aplicarea principiului "primul venit, primul servit" ar fi afectată egalitatea de tratament a investitorilor din cauza faptului că membrii grupului de distribuţie nu sunt participanţi la sistemul BVB.

3. CNVM a aprobat materialele publicitare transmise de Sindicatul de Intermediere al ofertei.

Cu deosebită consideraţie, Serviciul Purtătorului de Cuvânt

• COMENTARIU

Poziţia CNVM în cele două probleme ridicate pare echilibrată şi de substanţă, totuşi...

1. La prima întrebare, CNVM împinge nedumerirea în câmpul specializat al interpretării legii şi invocă un argument din teorie: "A fortiori rationae", un argument care justifică extinderea aplicării unei norme la un caz neprevăzut de ea, deoarece motivele avute în vedere la stabilirea acelei norme se regăsesc cu şi mai multă tărie în cazul dat.

CNVM explică limpede că, de vreme ce este permis să derulezi o ofertă publică de vânzare unde nu doar numărul de acţiuni oferite este necunoscut, ci şi preţul lor, atunci cu atât mai mult este permisă oferta unde doar preţul este necunoscut.

Pare logic.

Dar, dacă tot păşim în câmpul teoriei interpretării juridice, atunci vom invoca regula (care nu este doar un argument): "Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem), întrucât teza Articolului 189 (1) din Legea 297/2004 ("În situaţia în care preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite publicului nu pot fi incluse în cadrul prospectului[...]) invocă o singură condiţie, (iar nu două), iar acea condiţie este conjunctivă, iar conjuncţia este "indistinctă", pentru că nu este o conjuncţie - disjuncţie ("şi/sau", aşa cum legiuitorului i-ar fi stat la îndemână, dacă ar fi intenţionat-o), ci este o simplă conjuncţie identică cu sine şi de nedespărţit în condiţii alternative.

Părăsind, totuşi, migala domeniului teoretic, mi se pare mai important să observ realitatea că stabilirea unui preţ maxim al Ofertei publice "Petrom" lipseşte proprietarul (Statul, de data aceasta) de posibilitatea obţinerii unui preţ mai bun.

Concret, dacă zăcământul anunţat că a fost găsit de "Petrom" în Oltenia, se dovedeşte că poate furniza nu 3% din producţia actuală, ci 35% (cum nu este imposibil), atunci preţul maxim al acţiunilor oferite ar deveni prea mic.

Iar argumentul "a fortiori rationae" se va traduce altfel: "mintea românului a de pe urmă".

Pentru ca Legea nu a obligat ofertantul să stabilească un preţ maxim al acţiunilor şi în definitiv, aceasta este problema principală a Ofertei, iar nu dacă Legea îi permite ofertantului să formeze preţul la piaţă.

Da, îi permite.

Dar nu-l obligă la stabilirea unui prag maxim al preţului.

2. În al doilea răspuns, CNVM ne descrie cum, în numele accesului larg la oferta publică şi al egalităţii de tratament a investitorilor, abdică de la rolul său de supraveghetor.

Căci, nefolosind sistemul BVB, nu există nicio garanţie (alta decât încrederea în Consorţiul de intermediari) că va fi respectat principiul "primul venit, primul servit", afişat în Prospectul aprobat, riscând un tratament discriminatoriu al investitorilor.

Ceea ce ne explică CNVM este că a permis unor entităţi care nu se află în supravegherea sa, să deruleze Oferta publică aflată în supravegherea sa.

Câteva luni în urmă, CNVM a emis o Dispunere de măsuri în această privinţă.

Nu le înţeleg.

În schimb, înţeleg foarte bine că Oferta se derulează în afara sistemului BVB, contrar a ceea ce scrie în Prospect:

"Conform contractului încheiat între Sindicat şi MECMA, dacă se subscrie pentru mai mult de 80% din Acţiunile Oferite ce vor fi vândute în cadrul Ofertei, Intermediarul va avea dreptul la un comision de 0,325% din preţul tuturor Acţiunilor Oferite vândute în cadrul Ofertei. Acest comision include taxa BVB pentru tranzacţionarea Acţiunilor la secţiunea de oferte publice - 0,135% din valoarea vânzărilor, precum şi comisionul Depozitarului Central de 0,008%."

• (Prospect - ediţia electronică/ pag. 242)

"Secţiunea de oferte publice a BVB" reprezintă o secţiune a sistemului BVB.

Este exact cum am titrat articolul de alaltăieri: "Înăuntru şi în afară".

O procedură care, sigur, nu-i nici europeană şi nici românească, deschizând posibilitatea alocării dedicate a acţiunilor, unui investitor ales de dinainte.

Ceea ce alimentează zvonurile lansate în jurul Ofertei, că ar fi concepută sub aparenţa "publică", ca să acopere că, de fapt, ar fi un plasament privat, neagreat de Uniunea Europeană.

În orice caz, mulţumim pentru răspunsuri, în numele cititorilor noştri şi al nostru.