English
Comisia Europeană avertizează asupra situaţiei îngrijorătoare pe care traversează economia noastră, apreciind că situaţia fiscală a ţării a continuat să se deterioreze substanţial în 2020. În acest context, CE vrea să colaboreze cu autorităţile noastre la constituirea proiectului de buget aferent anului în curs. Comisia a trimis către noul ministru al Finanţelor, Alexandru Nazare, o scrisoare, în 29 decembrie, prin care autorităţile de la Bruxelles îşi exprimă dorinţa să colaboreze cu Guvernul pe tema bugetului pe 2021.
Unul dintre scopurile documentului este să reamintească punctul de vedere al Comisiei cu privire la situaţia fiscală a ţării noastre şi să informeze referitor la stadiul actual al procesului de supraveghere fiscală, în special în ceea ce priveşte procedura de deficit excesiv care este în curs.
Încă de la început, Executivul european propune angajarea, cât mai curând posibil, într-un dialog pe tema situaţiei fiscale a României şi a viitorului buget pentru 2021, care va fi o cheie importantă în acest sens.
Printre altele, scrisoarea, citată de Hotnews, arată: "După anii de derapaj fiscal, situaţia fiscală a ţării a continuat să se deterioreze substanţial în 2020. (...) Comisia va reevalua situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021 şi, dacă va fi cazul, va propune noi paşi în cadrul procedurii de deficit excesiv".
Evaluarea, spune Comisia, va lua în considerare datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 şi previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum şi stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic şi celui de convergenţă.
"În acest context am dori să ne angajăm cu Guvernul român în discuţii privind acţiunile necesare, atât imediat, cât şi pe termen mediu, pentru a aduce situaţia fiscală pe o cale sustenabilă", mai precizează documentul, adăugând: "Suntem disponibili pentru a discuta interacţiunea dintre bugetul pe 2021 şi procedura de deficit excesiv. Vom saluta eforturile ulterioare ale Guvernului de a limita orice impact bugetar structural negativ al măsurilor luate. În acelaşi timp, România ar trebui să evite introducerea de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar. (...) Având în vedere gravitatea situaţiei fiscale, vă încurajăm cu tărie să luaţi în considerare alte iniţiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât şi a cheltuielilor. Aceste iniţiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin şi să prevină o creştere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB".
În anexa documentului se vorbeşte mai detaliat cu privire la datoria publică a României, care poate ajunge la 100% din PIB, în 2027.
"Pentru a evalua riscurile de sustenabilitate pe termen mediu, Comisia a realizat o evaluare ad-hoc a sustenabilităţii datoriei publice pe baza abordării standard. Din cauza deficitului ridicat şi a dobânzilor relativ ridicate în comparaţie cu alte datorii, datoria publică ca procent din PIB se află pe o cale abruptă ascendentă", menţionează sursa citată.
În cazul unui scenariu fără schimbări de politici, Comisia estimează că datoria va depăşi 60% în 2020 şi se va duce la peste 100% din PIB în 2027, rămânând peste acest nivel până la sfârşitul perioadei proiecţiei, în 2031.
Pe baza evaluării Comisiei, riscurile generale pentru sustenabilitatea datoriei par ridicate pe termen mediu. Acest nivel al riscului indică faptul că există vulnerabilităţi fiscale semnificative care trebuie soluţionate prin măsuri adecvate.
Conform anexei, creşterile mai mici de pensii şi alocaţii pentru copii ar atenua cheltuielile pe termen scurt, "dar nu ar schimba fundamental riscurile pe termen lung pentru sustenabilitatea datoriei în absenţa unor măsuri suplimentare pentru 2021 şi ulterior".
Această evaluare a riscurilor va fi actualizată şi completată când Comisia va reevalua situaţia bugetară a României, în primăvara anului 2021.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2021, 12:03)
Psd este de vina ,luati cu lamaie de la pnl
2. N-am titlu
(mesaj trimis de Johnny în data de 07.01.2021, 14:35)
Cu cine-au facut astia matematica? Cu profu de sport? Avand in vedere ca datoria publica a fost in 2020 de aproximativ 45% din PIB, chiar de-ar creste cu 5% pe an pana in 2027 si tot n-ar ajunge nici pe-aproape de 100%! Oricum, exceptand si 2021, Romania are plafon de deficit de 3%, adica mult mai putin decat cei 5% pe care i-am dat drept exemplu. Previziuni tip "drobul de sare" poate face tot prostul!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2021, 14:50)
"Jhonny" se numeste calcul asimetric!
e tot matematica doar ca:
Exemplu: daca pib creste cu 3 si datoria cu 3 (caz optim) si daca pib cade la 1 si datoria ramane la 3 sau creste la 4 se calculeaza diferenta procentuala crescuta intre cele doua relatii.
Ce vrea sa zica comisia europeana e ca Productivitatea Reala a Romaniei urmeaza sa stagneze sau sa scada incet pe un trend lung de 7-10 ani, unde datoria tarii nu are voie sa scada in nominal fata de trecut (nu are voie conform ciclurilor istorice caci altfel va agrava situatia de criza adancita gen mare depresie) ci sa mentina o datorie nominala ce va creste in cet chiar daca pibul (real pe trend si indicele productivitatii) va ramane in scadere sau stagnat sau va creste sub potentialul real!
Calculele din articol nu sunt gresite, ca sunt estimari plus sau minus e alt subiect, ce reiese din acest articol este ca Romania v-a consuma mai mult sau la fel dar v-a produce mai putina valoare reala (sub potentialul real).
Este destul de simplu daca ne uitam la PIRAMIDA populatiei plus rata de migratie => factori potentiali ascendenti productivi sau descendenti productivi in raport de echilibru cu CREDITAREA IN PIATA SI CONSUMUL / PRODUCTIVITATEA.
semnat comenturi "cretine"
2.2. N-am titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Johnny în data de 07.01.2021, 15:12)
Anonimule, as putea fi de acord cu alambicarea expusa de tine, doar ca deficitul de 3% anual, din 2022, se va raporta la PIB-din anul respectiv, incluzand variatiile pe care ai incercat sa mi le explici. Chiar daca as putea accepta ca PIB-ul ar putea sa scada, tot n-ar putea sa scada cu atat incat sa ajungem la 100% din PIB datorie publica, atata timp cat restrictiile de deficit bugetar raman aceleasi.
2.3. N-am titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Johnny în data de 07.01.2021, 15:15)
Evident, m-am referit la anul 2027 cand am scris 100% datorie publica.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2021, 15:28)
Rata noastra in crestere masa monetara ( a banilor circulati) are o rata de multiplicare mult mai mare ca pipul potential estimat.
Eu nu am zis ca estimarea de 100% este corecta!
Ci doar sustin ca este posibil ca un trend descendent in productivitate reala sa existe in piata!
in varful din 2007 Romania intra in criza cu vre- 5 milioane de pensionari, pana in caderea ciclului (2012) exact cu caderea ciclica a trendului demografic acceleratia deceselor a fost mult mai mare fata de 2007.
Cand populatia moare la o data anume unde cotatiile nominale in piata raman pe un trend ascendent (ele nu vor cadea niciodata in toata istoria ciclurilor economice decat pe finalul ciclului lung economic la 50-70 de ani in valuta interna si la 70-100 de ani la valuta forte internationala gen USA are ciclu pornit din 1929 unde urmeaza in urmatorii 10 ani sa faca schimbare de constitutie si politici economice monetare; unde deja alte valute incep sa ocupe locul in cosul valutar international) guvernul ca sa nu piarda cotatiile (caci nu vor mai exista atatia oameni sa invarta banii" in piata) este fortat sa verse inca odata masa monetara in exponentialitate in piata pentru a suplimenta gapul caderii in productivitate si a regla intoarcerea formelor nominale in taxe si impozite; de unde este obligat la randul lui sa plateasca etc yielduri datorate in extern.
Ce se intampla ciclic la fiecare reset constitutional si monetar...?
Se porneste mereu co o dobanda mare acordata si o raritate in masa monetara (noua) circulata; daca bagi intr-un calculator financiar "suma masei monetare eliberate" si dobanda aferenta lipita masei monetare ca forma de datorie externa vei observa o curga exponentiala ce se repeta pe final lung de ciclu monetar - economic.
Pe axul timpullui pot trece zeci de ani pana sa ajungi pe final de ciclu in care sa te socheze (in viata reala ) exponentialitatea curbei monetare, a inflatiei, si devalorizarii masei monetare circulate.
In tot acest proces se mai pot taia zerouri ca mascare, se mai pot face denominari de paritate, dar radacina principala (in bancile centrale) datorata ramane constatanta si se va lovi de un maxim exponential ce va exacerba toate comportamentele economice si sociale in etc forme de panici si revolutii.
Romania urmeaza sa adopte EURO (daca o sa se mai adopte), fapt ce anticipeaza clar din prezent pentru viitor o exponentialitate in cresteri nominale la etc forme de active tranzactionate si simultan la CREDIT si la datorii guvernamentale.
Ideea e sa nu te axezi pe ce zic economistii in date exacte!
Eu nu ma uit la datele lor si ii cred pe cuvant, eu compar si divit delatiile pentru a scoate la iveala trendurile si cauzalitatiile ce perpetueaza asemenea comportamente ciclice!
Orice economie nu are voie sa faca deflatie in datorii decat pe finalul ciclului lung prin exagerbarea opulatiei in generare inflatie in masa monetara circulata si simultan blocare creditare (sau cotata creditarea la cote inalte de nu te poti atinge; unde intre banc creditarea este permisa).
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2021, 23:54)
Are grija Catzu sa fie mai repede.