CONFERINŢA BURSA - FINANŢAREA EUROPEANĂ, O ŞANSĂ A ECONOMIEI NOASTRE Blănculescu: Miliarde de euro au fost "deturnate" de la bugetul de stat

Sumele plătite de la bugetul de stat pentru proiectele cu finanţare europeană, recuperabile de la Comisia Europeană, reprezintă circa 3,2 miliarde euro, adică 17% din totalul de 19,2 miliarde euro - fonduri structurale alocate ţării noastre, a declarat Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA). Domnia sa a precizat: "Am reuşit să luăm de la bugetul de stat sume imense. Suntem «performeri» aici (de fapt, vorbim despre o non-performanţă). Nu sunt de acord ca eu, contributor la bugetul de stat, să împrumut sau chiar să finanţez final pe cineva, ca să construiască o pensiune în vârful muntelui, pe care nu o vizitează nimeni, sau un funicular pe nu ştiu unde, patinoare de lux, sau să contribui la instruirea oamenilor de pe uliţele satului în domeniul de înaltă tehnologie IT&C, fără ca aceştia să se convertească vreodată în lucrători pe calculatoare sau făuritori de aplicaţii software".

Ionel Blănculescu condamnă schimbarea destinaţiei banilor de la bugetul de stat, pentru a compensa plăţi care ar trebui să vină de la Comisia Europeană: "Mă interesează factorul de multiplicare al acestor sume. Miliarde de euro au fost «deturnate» de la calea lor normală, care a fost stabilită prin legea bugetului de stat, pentru a compensa un domeniu neperformant. Obiectivul României nu este acela de a atrage şi a cheltui oricum banii europeni, ci de a aduce valoare adăugată cu aceştia în economia românească, prin proiecte fezabile şi eficiente, cu factor de multiplicare".

Ionel Blănculescu a menţionat că, la cele 19,2 miliarde euro (fonduri structurale alocate ţării noastre), valoarea proiectelor depuse este de 36,1 miliarde euro, din care 13 miliarde euro reprezintă valoarea proiectelor contractate (67% din totalul alocărilor), iar 21,5 miliarde euro - valoarea proiectelor respinse sau în curs de evaluare. Fondurile absorbite de ţara noastră din partea Comisiei Europene au atins 1,2 miliarde euro, adică 6,3% din totalul de 19, 2 miliarde euro, spre deosebire de Polonia, care a avut un grad de absorbţie mai mare de 80%.

Rezultă că raportul de 6,3% (fonduri absorbite) la 67% (fonduri contractate) reprezintă o rată de tragere a fondurilor de la CE de aproape zece ori mai mică, a explicat domnul Blănculescu.

Domnia sa a adăugat că 40% din proiectele depuse sunt "proiecte balast", fără şansă de finanţare, care îngreunează derularea celorlalte 60% din proiecte.

Secretarul executiv al CCMA afirmă: "Propunem eliminarea balastului cu mare curaj, chiar dacă lucrul acesta va supăra clientela politică, de toate culorile. România trebuie să urmărească nu neapărat cheltuirea banilor Comisiei Europene, cât obţinerea valorii adăugate. Judeţele sunt stat în stat, unde rata licitaţiilor publice este extrem de mare în beneficiul clientelei de toate culorile. Cauza: construirea defectuoasă a întregului sistem de absorbţie". Economistul le propune autorităţilor crearea unei instituţii, a unui "centru unic de comandă"- "Project Management Office"- care să coordoneze procesul de absorbţie, preluând atribuţiile autorităţilor de management.

Totodată, Consiliul Consultativ propune crearea unui sistem de finanţare "punte", care să rezolve ruptura dintre beneficiarii fondurilor structurale şi bănci.