CONSTRUCTORUL CORVETELOR MARINEI ROMÂNE, ŢEPARUL FORŢELOR NAVALE AUSTRALIENE Preţ majorat cu 30 miliarde dolari în numai trei ani de la achiziţie

Înzestrarea Armatei Române mai are drum lung de parcurs pentru a ajunge la calitatea tehnicii şi armamentului pe care o au partenerii noştri din NATO. Iar acest lucru s-a văzut cu precădere, în urmă cu câteva zile, la parada militară organizată de 1 Decembrie. În ciuda declaraţiilor făcute de preşedintele Klaus Iohannis şi de noul ministru al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, referitoare la alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru înzestrarea Armatei, şi trecând peste hotârârea guvernului Orban privind achiziţionarea a încă cinci avioane F16 din Portugalia pentru Forţele Aeriene Române, celelalte forţe ale Armatei Române sunt departe de ceea ce înseamnă o oştire modernă. Forţele Terestre nu au încă transportoarele de care au nevoie, nici armamentul aferent, iar Forţele Navale vor mai aştepta ani buni să primească patru corvete, pentru că de submarine nici nu poate fi vorba.

În privinţa corvetelor, povestea v-am redat-o pe larg, în urmă cu aproape trei săptămâni, în articolul "Naval Group, o companie cu probleme", publicat de Ziarul BURSA.

Ceea ce afirmam în acel articol, pe baza informaţiilor colectate este că asocierea dintre consorţiul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a fost desemnată în mod dubios drept câştigătoare a achiziţiei privind cele patru corvete destinate Forţelor Navale Române, dat fiind antecedentele contractuale ale companiei din Hexagon în alte zone ale Globului. În articolul publicat în 15 noiembrie, menţionam scandalul uriaş de corupţie declanşat de partenerii Naval Group în Brazilia cu privire la contractul pentru construirea unor submarine cu propulsie nucleară, scandal în urma căruia a fost nevoit să demisioneze un preşedinte al ţării sud-americane. Tot în acel articol, arătam problemele pe care Naval Group le-a creat Malaeziei şi Egiptului cu privire la costul real al corvetelor care sunt construite de compania franceză în şantierele navale din ţările respective.

Reţeta a fost aceeaşi peste tot, similară precum aceea din România: achiziţia la preţul cel mai mic, după care, pe parcursul derulării contractului, au apărut fel de fel de cheltuieli suplimentare care au mărit considerabil costul final al afacerii. Bineînţeles, în favoarea Naval Group şi în detrimentul bugetelor publice ale statelor respective.

Cea mai recentă ţară intrată pe lista ţepelor date de Naval Group în momentul achiziţiei este Australia. Viitoarea flotă australiană de submarine de atac va scoate din bugetul ţării de la Antipozi peste 225 miliarde dolari, potrivit oficialilor Ministerului Apărării din Australia.

Conform acestora, costul construirii celor 12 submarine de către concernul francez Naval Group a explodat faţă de preţul cu care firma din Hexagon a câştigat în urmă cu trei ani achiziţia respectivă. Dacă în 2016 francezii le promiteau australienilor că vor construi cele 12 submarine de atac contra sumei de 50 miliarde de dolari, acum preţul final cerut de Naval Group este 80 miliarde dolari, la care se vor adăuga peste 145 miliarde dolari cheltuieli de întreţinere până în anul 2080.

Declaraţia privind noua valoare a lucrărilor antamate de Naval Group a fost făcută în plenul Senatului australian de către şeful programului de submarine al Marinei, amiralul Greg Sammut. Acesta a spus: "Costul de ieşire - costul real al construcţiei calculate la sfârşitul proiectului este estimat acum la cel puţin 80 de miliarde de dolari".

Mai mult, deşi Naval Group a semnat contractul cu australienii în urmă cu trei ani, nu va respecta termenul privind data începerii construirii efective a submarinelor. Amiralul Sammut a confirmat că data începerii fabricării submarinelor nu va fi anul 2024, deoarece abia în anul 2023 se va putea vorbi despre demararea programului privind calificarea personalului, utilajelor şi proceselor privind construirea carenei sub presiune a viitoarelor submarine.

Toate acestea, în condiţiile în care nu vorbim despre submarine cu propulsie nucleară aşa cum vor fi cele construite de Naval Group pentru Brazilia.

Primele submarine construite de Naval Group ar trebui să fie în dotarea efectivă a Forţelor Navale Australiene în perioada anilor 2034-2035, dar oficialii de la Antipozi sunt sceptici cu privire la acest termen şi consideră că el va fi mult mai mare, cu aproximativ şase ani. Costul de construcţie de 80 de miliarde de dolari include achiziţionarea de noi arme şi sisteme electronice şi infrastructură, precum modernizarea debarcaderului, costuri care nu fuseseră incluse iniţial în oferta prezentată de cei de la Naval Group şi pe baza căreia au câştigat contractul respectiv.

În aceste condiţii, reiterăm graba cu care fostul ministru al apărării, Gabriel Leş, a acordat contractul privind construcţia corvetelor către compania franceză Naval Group. Oare membrii comisiei de licitaţie din cadrul MApN au căutat pe internet informaţii referitoare la contractele similare derulate de francezi şi dacă i-au întrebat pe aceştia despre problemele apărute în livrarea corvetelor în Malaezia şi Egipt, despre modificarea substanţială a ofertei iniţiale în contractele derulate în Australia şi Brazilia pentru construirea de submarine cu propulsie convenţională sau nucleară?

Se pune întrebarea care vor fi costurile reale, finale, pentru construirea celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române, deoarece antecedentele celor de la Naval Group arată că aceştia au dezvoltat un obicei în a mări progresiv oferta de preţ iniţială, pe baza căreia câştigă achiziţiile publice.

Amintim că, la începutul lunii iulie, fostul ministru al Apărării, Gabriel Leş, anunţa atribuirea contractului de construire a corvetelor către asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa, pe baza criteriului preţul cel mai mic. Preţul oferit de cei de la Naval Group a fost de 1,2 miliarde euro, cu doar 50 milioane de euro mai puţin decât preţul oferit de compania olandeză Damen. Cu acelaşi prilej, Gabriel Leş menţiona că, doar cu câteva zile înainte, a avut o întâlnire bilaterală, cu Florence Parly, ministrul francez al Apărării. Deşi Leş a declarat reprezentanţilor mass-media că discuţiile dintre cei doi oficiali, în cadrul întâlnirii de la finalul lunii iunie, au vizat cooperarea în cadrul NATO şi PESCO, este posibil ca ele să fi atins şi achiziţia corvetelor necesare Forţelor Navale Române. Doar aşa se poate explica graba cu care, imediat după revenirea în ţară, la aproape o săptămână după întrevederea cu Parly, Gabriel Leş organiza o conferinţă de presă în care anunţa că achiziţia este atribuită pe baza criteriului preţul cel mai mic, către asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa.