CONTRABANDA CU ŢIGARETE A CRESCUT LA PESTE 15%, DUPĂ CE, TOT ANUL TRECUT, A AVUT UN TREND CONSTANT Industria tutunului se teme că piaţa neagră va creşte în continuare

Contrabanda cu ţigarete a crescut la 15,4%, în ianuarie 2013, faţă de 13%, în noiembrie anul trecut, potrivit studiului "Novel Research".

Aceasta este prima creştere importantă a comerţului ilicit cu produse din tutun, după ce, pe întreg parcursul anului trecut, piaţa neagră din domeniu s-a menţinut la un nivel constant de circa 13%.

Marian Marcu, directorul companiei "Novel Research", a precizat: "Creşterea comerţului ilicit apare pe fondul majorării diferenţei de preţ între produsele legale şi cele ilicite. Cea mai importantă sursă a comerţului ilicit, conform timbrului aplicat pe pachet, rămâne < Duty Free >, care se menţine pe un trend ascendent (31,2%, în ianuarie), urmată de Ucraina, care furnizează 25,8% (n.r. din produsele de contrabandă). Moldova se menţine, în continuare, la 22,3%. Serbia înregistrează, în ianuarie, o tendinţă de creştere, ajungând la 16,4%".

Reprezentanţii industriei de profil se tem că piaţa neagră va creşte în continuare.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Româ-nia, Moldova şi Bulgaria, a declarat: "Creşterea contrabandei cu 2,4 puncte procentuale reprezintă aproape 100 de milioane de euro care s-au dus pe piaţa neagră în loc să meargă la bugetul de stat. Principala cauză pare să fie majorarea preţurilor pe piaţa legală, ca urmare a influenţei cursului valutar la care se plăteşte acciza începând cu luna ianuarie (cu 5% mai mare faţă de 2012), în timp ce preţurile produselor de contrabandă au rămas neschimbate. Este cu atât mai îngrijorător cu cât preţurile pe piaţa legală vor continua să se majoreze în perioada următoare, dată fiind decizia Guvernului de devansare cu trei luni a creşterii accizei. Industria este pe cât de importantă pentru buget - taxele plătite anul trecut înseamnă aproape 9% din veniturile bugetare - pe atât de vulnerabilă la factorii externi. Tutunul este singurul domeniu în care există o strategie naţională multianuală privind comerţul ilicit. Drept urmare, producătorii au solicitat înfiinţarea unui Consiliu inter-ministerial care să coordonoze iniţiativele de reglementare în domeniu şi să asigure consultarea între instituţii. Este absolut necesară coordonarea în acest sector, pentru ca România să poată avea o poziţie coerentă faţă de iniţiativele cu impact economic şi social major, inclusiv faţă de Proiectul noii Directive privind produsele din tutun".

Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT România, sub-liniază că piaţa neagră a tutunului a cres-cut în condiţiile în care autoritatea vamală a considerat reducerea contrabandei o prioritate, intensificând acţiunile de combatere a grupărilor infracţionale organizate şi a fraudelor vamale.

În aceste condiţii, domnia sa a precizat: "Contextul actual este de natură să ne alimenteze îngrijorările că acest trend crescător s-ar putea menţine. Urmează o reoganizare anunţată a instituţiilor competente în combaterea evaziunii fiscale, iar orice reorganizare creează, cel puţin la început, un gol de autoritate. În acelaşi timp, este bine ştiut că proiectul de Directivă iniţiată de Comisia Europeană prevede, într-un viitor apropiat, standardizarea formei pachetelor, precum şi interzicerea ţigaretelor slims, a celor mentolate şi a celor cu arome. Pachetele standard vor fi mai uşor de contrafăcut, iar produsele interzise de Directivă, dar legale în ţările vecine, care nu sunt membre UE, se vor regăsi în piaţa neagră. Ţigaretele slim şi mentol reprezintă circa 20% din piaţa legală în România. Având în vedere că un punct procentual de contrabandă înseamnă aproximativ 40 de milioane de euro în minus la buget, statul român va pierde circa 800 milioane euro".

Domnul Popa şi-a exprimat speranţa că România se va ralia poziţiilor deja exprimate de alte ţări membre UE, printre care Polonia, Italia, Cehia, Bulgaria, Spania, Estonia, care s-au declarat împotriva prevederilor proiectului, acuzând încălcarea principiilor subsidiarităţii, pierderi de locuri de muncă şi creşterea pieţei negre.

La rândul său, Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris România şi Bulgaria, a precizat: "Anul trecut declaram că obiectivul pe care autorităţile trebuie să-l aibă în vedere este de a reuşi o scădere sub pragul psihologic de 13% şi apropierea de nivelul european al contrabandei cu ţigarete, de circa 10%. Am început anul 2013 cu o creştere a contrabandei cu ţigarete la peste 15% din piaţă, care schimbă trendul descendent înregistrat în ultimul an. Sperăm ca această creştere să fie temporară. Este esenţial să nu asistăm la o nouă escaladare a fenomenului ilicit pe piaţa de ţigarete din România. În ceea ce ne priveşte, producătorii de ţigarete vor continua să sprijine autorităţile, prin expertiza pe care o au la nivel global şi prin programe concrete. Aceste programe vor putea fi eficiente, aşa cum au fost şi în trecut, dacă vom func-ţiona într-un cadru de reglementare echilibrat".

Industria tutunului a prezentat rezultatele studiului "Novel Research" pe ianuarie într-o întâlnire cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, în cadrul căreia s-a decis formarea unui grup de lucru permanent, alcătuit din companiile de tutun şi Autoritatea Vamală. Cele două părţi au agreat şi un plan special de măsuri pentru perioada imediat următoare, în scopul combaterii pieţei negre a tutunului.

Dorel Fronea, Şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, a menţionat că, în urma controalelor derulate în ianuarie, echipele mobile ale Autorităţii Vamale au aplicat amenzi de circa 2,9 milioane lei şi au confiscat bunuri în valoare de peste 1,5 milioane lei. Au fost reţinute până la plata amenzii 36 autovehicule, iar trei autovehicule implicate în cazuri de contrabandă cu ţigarete au fost reţinute în vederea confiscării. Activitatea organelor de inspecţie fiscală în luna ianuarie 2013 s-a concretizat în constatări însumând circa 190 milioane lei, cu 52% mai mult decât în perioada similară din 2012.

"În perioada următoare se vor des-făşura acţiuni de amploare la nivel naţional, în vederea combaterii acestui fenomen, cu implicarea întregii structuri de supraveghere şi control vamal, respectiv echipe mobile, echipe canine şi echipamente de scanare", a declarat Dorel Fronea.

Producătorii de tutun susţin că, în vederea reducerii comerţului ilicit cu ţigarete, sunt necesare reglementarea mai clară a infracţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală; calificarea infracţiunilor în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria; atribuirea unor competenţe specifice poliţiei locale şi jandarmeriei; precum şi reluarea scanării tuturor mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei.

De asemenea, printre altele, este nevoie ca sumele primite de statul român ca urmare a acordurilor semnate de marii producători de tutun cu Comisia Europeană să fie alocate explicit pentru combaterea traficului ilicit.

Parlamentul European (PE) analizează propunerea de revizuire a Directivei Europene pe Tutun, care a fost adoptată de Comisia Europeană (CE) în luna decembrie a anului trecut.

Reprezentanţii CE estimează că acest proiect va fi adoptat în 2014 şi va intra în vigoare în perioada 2015-2016.

Actul legislativ propus prevede norme noi şi mai stricte privind modul în care pot fi fabricate, prezentate şi comercializate produsele din tutun, vizând alinierea legislaţiilor, reglementărilor şi prevederilor administrative ale statelor membre UE cu privire la nivelul maxim de gudron, nicotină şi monoxid de carbon al ţigaretelor, folosirea avertismentelor de sănătate şi a altor informaţii pe ambalajul produselor din tutun.

Proiectul prevede adoptarea unor măsuri precum introducerea ambalajelor generice (prin eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii, cu excepţia numelui de marcă ce ar fi prezentat într-un font uniform şi identic pentru toate brandurile existente pe piaţă), interzicerea afişării produselor la punctele de vânzare, mărirea pictogramelor cu avertismente de sănătate de la 30% la 75% din suprafaţa pachetului, stabilirea unei liste comune de ingrediente permise sau interzise pentru utilizare în produsele din tutun, interzicând utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun nefumigene cu arome caracteristice.

Toţi jucătorii din industria tutunului, de la cultivatori până la distribuitori, dar şi reprezentanţii industriilor conexe şi chiar şi autorităţile din ţările membre UE şi-au arătat, însă, scepticismul faţă de aceste potenţiale reglementări. Reprezentanţii sectoarelor menţionate au spus, la unison, că, dacă vor fi adoptate, aceste reglementări nu-şi vor atinge obiectivul, ba, mai mult, vor conduce, printre altele, la creşterea contrabandei şi a nivelului ratei şomajului.

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al Romaniei. Anul trecut, producătorii de ţigarete au plătit la bugetul de stat peste 3 miliarde euro reprezentând accize şi taxe. Suma reprezintă circa 2,7% din PIB şi o contribuţie la veniturile bugetare de aproximativ 9%.