Corupţie la nivel înalt în fosta conducere a AVAS, la privatizarea "Fortus Iaşi"

Corpul de Control al Primului Ministru a identificat persoanele care se fac vinovate de eşecul privatizării societăţii ieşene Fortus SA, potrivit unui comunicat al deputatul PD-L de Iaşi, Petru Movilă.

Conform sursei citate, în urma sesizărilor venite din partea cabinetului parlamentarului şi a conducerii societăţii Fortus, Corpul de Control al Primului Ministru a efectuat, în perioada 13-19 august 2009, o serie de acţiuni specifice la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

În cadrul acţiunii au fost verificate respectarea prevederilor legale cu privire la privatizarea SC Fortus SA şi cele cu privire la monitorizarea postprivatizare a contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni.

Raportul acestui control a fost încheiat pe 16 octombrie 2009.

În comunicatul parlamentarului PD-L se arată: "Direcţia Generală de Monitorizare Postprivatizare din cadrul AVAS a făcut controale fictive pe parcursul derulării contractului de privatizare, dintr-un motiv simplu. Şefa direcţiei respective a fost angajată de către Metalexportimport (n.r. cumpărătorul societăţii), în timp ce era şi funcţionar public şi plătită cu bani grei. De altfel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întocmit un dosar penal (nr 84/2007), pe numele Gociu Cristina, pentru faptele semnalate. Toate neregulile semnalate de Corpul de Control al Primului Ministru au şi autori, persoane responsabile. Conform actului încheiat cu această ocazie, vinovaţi se fac Pavel Avrămoiu, fostul director general al Direcţiei Generale Monitorizare Contracte Postprivatizare (DGMCP), şi Jean Cătălin Sandu, de asemenea fost director general al DGMCP".

• Acţiunile Fortus SA au fost vândute la un preţ de 35,8 ori mai mic decât cel propus iniţial

În comunicatul parlamentarului este prezentat un scurt istoric al privatizării: "Despre istoricul privatizării s-a scris destul de mult. Se cunoaşte cumpărătorul, în persoana societăţii Metalexportimport. Ce nu se cunosc, însă, sunt prevederile contractului. La prima tentativă de privatizare, din octombrie 2002, nu s-a prezentat nimeni. Următoarea tentativă a fost de către Metalexportimport, firmă care a fost eliminată de la negocieri pentru neprezentarea documentelor cerute de legislaţie. La cea de-a treia încercare de privatizare, APAPS (actualul AVAS) a început negocierile tot cu firma bucureşteană".

Conform sursei citate, acţiunile companiei au fost vândute la un preţ mai mic decât cel stabilit iniţial: "Caietul de sarcini prevedea preţul pe acţiune de 4,147 lei, adică 1,25 dolari, la preţul de schimb din martie 2003. Preţul de vânzare a Fortus era de 28,5 milioane de dolari. În urma negocierilor s-a ajuns la un preţ de vânzare pe acţiune de 0,0263 euro (între timp s-a modificat moneda de referinţă), preţul de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni fiind de 599.999 euro. La acest preţ s-a adăugat cel provenind din reconversia datoriilor Fortus în acţiuni, preţul final fiind de 699.999 euro. Un calcul simplu arată faptul că Metalexportimport a cumpărat Fortus cu un preţ pe acţiune mai mic de 35,8 ori decât cel propus iniţial de AVAS. Asta cu acordul celor de la instituţia statului, responsabilă cu privatizarea".

Parlamentarul ieşean mai arată că nici planurile de investiţii nu au fost respectate: "Cum a fost posibil aşa ceva? Răspunsul este simplu: corupţie. Cumpărătorul era obligat să facă o serie de investiţii, respectiv 910.830 euro infuzie de capital de lucru, 2,5 milioane de euro susţinerea activităţii curente şi 4 milioane euro investiţii în dezvoltarea Fortus. Termenele şi sumele nu au fost deloc respectate de Metalexportimport. Mai mult, la contractul iniţial au fost încheiate 22 de acte adiţionale care vin să ajute direct firma bucureşteană".

În documentul citat se arată că unele acte adiţionale au fost încheiate de către Consiliul Director al AVAS după data încheierii lor: "Culmea este că unele acte adiţionale au fost aprobate de către Consiliul Director al AVAS ulterior datei încheierii acestora. Cum a fost posibil? Acelaşi răspuns: corupţia din AVAS. Mai mult decât atât, AVAS nu a respectat o clauză din contract, cea care stipulează că . Ratele scadente, care apar în actele adiţionale încheiate ulterior, au fost achitate cu o întârziere de 168, 169 respectiv 45 de zile, AVAS nepunând în aplicare prevederile contractului. Un act adiţional nu a fost aprobat de Consiliul Director al AVAS".

Totodată, parlamentarul mai susţine că Metalexportimport a vândut o serie din activele Fortus fără să treacă sumele de bani în contul firmei ieşene: "Metalexportimport a vândut o serie din activele Fortus, fără a trece sumele de bani în contul firmei ieşene. Este vorba despre fabrica de oxigen, maşina de alezat şi frezat şi două strunguri carusel, valoarea de vânzare a acestora fiind de 363.888 euro. Banii aceştia au fost folosiţi de Metalexportimport pentru a plăti ratele către AVAS. Tot Metalexportimport a făcut o serie de exporturi cu produsele Fortus, banii intrând în conturile firmei bucureştene, nu a celei ieşene, cum era normal".

Potrivit comunicatului, Fortus a acţionat în judecată Metalexportimport pentru recuperarea sumei de 3,4 milioane lei.