Ţara noastră trebuie să fie extrem de precaută cu ceea ce promite populaţiei în materie de majorări de pensii şi salarii, a spus, la sfârşitul săptămânii trecute, Cristian Popa, fost vice-guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).
Prezent, zilele trecute, la o conferinţă prilejuită de vizita în ţara noastră a lui Alan Ahearne, membru în boardul Băncii centrale a Republicii Irlanda, domnul Popa a declarat: "Cred că trebuie să fim extrem de precauţi cu ceea promitem populaţiei de aici înainte, în mod special având în vedere creşterile de pensii de anul viitor, care sunt extrem de mari, o piaţă a muncii deja tensionată şi costurile salariale în creştere în sectorul privat, încurajate (eng. lead on) de sectorul public".
Popa a spus că, în al doilea rând, ţara noastră trebuie să implementeze reforme structurale şi să lucreze la proiecte care ar reduce costul tranzacţiilor şi costul transporturilor, adică să realizeze investiţii în infrastructura mare.
"Despre asta se vorbeşte foarte des, dar nu se întâmplă", a punctat oficialul BNR.
Acesta a mai spus că Banca Naţională nu îşi permite să reducă dobânda de referinţă la acest moment şi a indicat că situaţia deficitului de cont curent va fi gestionată din mers, "cât se poate de bine".
"Nu cred că (dată fiind) inflaţia, care se află în partea superioară a ţintei, banca centrală poate tăia (dobânda de referinţă) la acest moment. (...) A exprimat o lipsă de interes pentru ajustarea deficitului de cont curent, care este în creştere, prin intermediul deprecierii monedei pentru că nu este atât de activă şi evident asta stimulează inflaţia, aşa că probabil vor gestiona situaţia cât pot de bine, în acelaşi timp fără a sacrifica din rezerve", a spus Cristian Popa.
Domnia sa a adăugat: "Principalele ajustări trebuie să fie (realizate prin) prudenţă în majorări de pensii şi salarii, consolidare fiscală (n.r. reducerea deficitelor, implicit prin reducerea cheltuielilor bugetare sau majorarea colectărilor) şi reforme structurale care chiar să fie implementate".
Acestea pentru a se apăra de condiţiile în continuă înrăutăţire la nivelul economiei globale, a dat de înţeles fostul oficial al băncii centrale.
"Dacă lucrurile se modifică mult în rău, Brexit fiind unul dintre motivele înrăutăţirii condiţiilor, vom avea prăbuşirea încrederii consumatorilor şi investitorilor, (şi de asemenea) vom avea o majorare a primei de risc, iar România se împrumută scump deja. Trebuie să ne ajustăm poziţia fiscală către un nivel mai sustenabil, ceea ce nu se va dezvolta pozitiv în contextul politic al momentului", a spus Popa.
Pe lângă alegerile prezidenţiale din acest an, în 2020 vom avea alte două runde de alegeri, locale şi parlamentare.
• Popa: "Germania are un as în mânecă - poziţia fiscală excelentă"
În ceea ce priveşte şocul Brexitului asupra economiei româneşti, Cristian Popa a confirmat un calcul prezentat de Alan Ahearne, care arăta că ieşirea Marii Britanii ar tăia o treime de punct procentual din creşterea economiei ţării noastre.
Acesta a spus: "Va fi România lovită de o reducere a comerţului cu UE? Nu neapărat, pentru că Marea Britanie este (abia) al cincilea nostru partener comercial în UE la momentul acesta (...), cu circa 9-10% din exporturi (româneşti către Regatul Unit) şi chiar mai puţin în ceea ce priveşte importurile".
Potrivit domnului Popa, orice şoc comercial va fi simţit mai slab de economia românească, deoarece şocul nu se propagă direct dinspre Marea Britanie.
"Şocul se propagă prin alte ţări, cel mai notabil Germania, care este cel mai mare partener comercial al României şi care este important pentru că maşinăriile şi echipamentele, care reprezintă aproape jumătate din toate exporturile (României), şi lanţurile de aprovizionare trec prin Germania", a notat fostul oficial al Băncii Naţionale.
El a continuat: "Spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia şi Polonia, suntem mai puţin integraţi (n.r. în lanţul de aprovizionare german) în termeni relativi, dar vindem mai mult către consumatorul domestic german care în momentul de faţă nu consumă atât de mult din cauza declinului încrederii şi a condiţiilor recesionare. Germania, însă, are un as în mânecă şi anume o poziţie fiscală excelentă: surplusul (bugetar) este chiar prea mare după opiniile multor experţi. Până şi Banca Centrală Europeană, prin voci oficiale, a cerut cu putere ca acel spaţiu fiscal să fie folosit de Germania pentru a stimula creşterea (economică) în Uniunea Europeană şi în zona euro în întregime".
Expunerea negativă a Germaniei faţă de Marea Britanie este undeva la 12-15% din exporturi, a mai spus Cristian Popa, comparabil cu expunerea Irlandei.
"Rămâne de văzut cum va afecta exact această lovitură alte ţări, printre care şi România", a conchis fostul oficial al băncii centrale.