CRIZA LOVEŞTE ÎN PLIN INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE:  Panică în industria chimică

• Combinatele lucrează, din luna octombrie, la limita de avarie şi sunt în pericol să-şi oprească producţia în ianuarie 2009

• 2.500 de salariaţi riscă să fie disponibilizaţi

• Agricultorii nu au bani de îngrăşăminte şi preferă importurile ocazionale

Industria chimică din ţară resimte din plin efectele crizei economice şi financiare internaţionale, în pofida apelului la calm lansat de preşedintele Traian Băsescu, în vizitele sale la marile unităţi industriale.

Pe fondul acestei crize, toate societăţile industriale din ţară se confruntă, la ora actuală, cu problema finanţării producţiei (băncile fiind extrem de reţinute în a acorda credite) şi cu reducerea numărului de comenzi, după cum spunea preşedintele Traian Băsescu, în cadrul unei vizite de lucru la Mechel Târgovişte.

Pe lângă efectele acestei crize economice, industria chimică naţională mai are o problemă "cronică" şi "personală" - fondurile insuficiente ale principalului său client: agricultura.

Faptul că agricultorii nu au primit subvenţiile la timp, în toamna acestui an, şi, îndeosebi faptul că aceste subvenţii au o valoare mult mai mică faţă de cele acordate în 2007, au creat un blocaj al industriei de îngrăşăminte chimice, ca urmare a cererii scăzute.

Astfel, combinatele de profil produc pe stoc, iar din luna octombrie a acestui an, atât cererea internă de îngrăşăminte chimice, cât şi cea externă au scăzut dramatic.

Mai mult decât atât, patronatele de profil se pregătesc să anunţe concedieri colective ale salariaţilor, iar din luna ianuarie 2009, multe unităţi sunt în pericol să-şi oprească producţia, ne-a declarat Marian Mirea, preşedintele Organizaţiei Patronale Nitrofosfor (OPN).

Situaţia sectorului este deosebit de gravă mai ales în condiţiile în care producţia de îngrăşăminte chimice este bazată pe consum de gaze naturale.

"Probabil numai ţările producătoare de gaze naturale, de exemplu Rusia, îşi pot permite să ţină în viaţă astfel de industrii, restul vor cunoaşte o dificultate", spunea premierul Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul unei vizite în teritoriu.

"Tot ce înseamnă producţie de îngrăşăminte chimice bazate pe consum de gaze naturale nu rezistă în Europa, deoarece preţurile la gaze au crescut foarte mult", preciza Tăriceanu.

Noi avem producţie internă de gaze. Ne confruntăm cu situaţia pe care o descriem în continuare.

Combinatele energofage, cu statut interuptibil, (care consumă peste 30 de milioane de tone de metri cub de gaz lunar), beneficiază, până în martie 2009 de o reducere comercială de 40 de dolari la o mie de metri cubi de gaz achiziţionat din producţia internă.

Este practic o continuare a discountului oferit de Guvern în perioada februarie-iulie.

După ce toamna anului trecut a fost marcată de conflicte între sindicalişti şi partea patronală (tot din pricina anunţului de disponibilizări, pus pe seama preţului crescut la gazele din import), în primul semestru al acestui an, lucrurile păreau să intre pe un făgaş normal.

Cu toate că preţurile îngrăşămintelor se dublaseră în decurs de un an, agricultura a absorbit o cantitate aproape dublă de compuşi chimici furnizaţi de combinatele chimice faţă de perioada similară a anului 2007, deoarece combinatele nu mai operaseră majorări.

Întrucât banii pentru campania agricolă din toamnă s-au acordat cu întârziere, combinatele au produs pe stoc, iar reprezentanţii Nitrofosfor au cerut Ministerului Agriculturii să-i ajute.

Astfel, s-a propus înfiinţarea de către patronat a unui stoc de uree pentru agricultori, în schimbul cărora Ministerul Agriculturii trebuia să acopere o parte din cheltuielile combinatelor cu gazele sau cu transportul.

Afacerea a picat, agricultorii au conturile goale, şi în prezent, "piaţa este blocată", a precizat Marian Mirea.

Preşedintele Nitrofosfor ne-a descris situaţia actuală a sectorului:

"Suntem în recesiune. Nu există cerere în timp ce noi avem stocuri mari de marfă. De la 1 octombrie combinatele au probleme mari cu comenzile. Combinatele noastre lucrează la ora actuală la limita de avarie. Când vremea se va răci accentuat, atunci consumul de gaze va creşte, iar noi, în situaţia actuală, nu ne putem permite asta. Dacă piaţa nu se va debloca, în ianuarie vom fi nevoiţi să întrerupem activitatea".

Conform Nitrofosfor, pentru oprirea şi repornirea activităţii unui combinat se cheltuie circa 15 miliarde de lei vechi. În plus, în cazul stopării activităţii, combinatul cheltuie circa 2 milioane de dolari pentru gazul de întreţinere.

Potrivit lui Mirea, la ora actuală, se studiază posibilitatea de a opera o serie de disponibilizări.

Contactaţi de noi, liderii sindicali din industria chimică, ne-au declarat că se aşteaptă la concedieri colective, în pericol de a fi disponibilizaţi fiind aproape jumătate dintre salariaţii sectorului.

Amintim că, recent, Azomureş a trimis în şomaj tehnic 230 de muncitori şi şi-a redus activitatea la jumătate.

Ovidiu Popescu, vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Libere din Chimie şi Petrochimie (FSLCP), ne-a declarat că partea sindicală este îngrijorată în privinţa situaţiei actuale şi că, astăzi, se va lua o decizie în privinţa acţiunilor sale viitoare.

"Partea patronală va anunţa probabil o concediere colectivă, în pericol de a fi disponibilizaţi fiind aproximativ 2.500 de angajaţi, mai mult de jumătate din forţa de muncă din sector", a subliniat Ovidiu Popescu.

Liderul de sindicat a precizat că federaţia sa va negocia cu partea patronală iar dacă nu vor ajunge la un numitor comun, nu este exclus ca sindicaliştii să recurgă la noi forme de protest.

Între timp, situaţia se complică însă la Azomureş.

Surse din sindicate, citate de Newsin, spun că toţi lucrătorii de la Azomureş vor intra în şomaj tehnic până pe 12 ianuarie.

Se pare că acest combinat nu mai are comenzi pentru îngrăşăminte şi nici loc pentru depozitarea producţiei.

La fel şi la Turnu Măgurele, unde, conform unor surse, numărul salariaţilor s-ar putea reduce de la circa 860, la numai 200.

În plus, potrivit directorului executiv general al Federaţiei Patronale din România a Industriei Chimice şi Petrochimice, la Târgu Mureş vor fi disponibilizaţi 400 de salariaţi (ce au fost pensionaţi şi reangajaţi), situaţia repetându-se la Râmnicu Vâlcea, pentru 450 de angajaţi.

Paradoxal, însă, agricultorii nu par îngrijoraţi de soarta industriei chimice. Ei susţin că preţurile pe piaţa internă la îngrăşăminte sunt cu 20% mai mari decât cele din import.

"Este păcat de aceşti oameni care îşi vor pierde locurile de muncă, în rest, agricultura nu va resimţi vreun şoc", ne-a spus Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România.

Matei mai susţine că, dacă agricultorii vor primi subvenţiile la timp, încă de la începutul anului viitor, piaţa internă a îngrăşămintelor chimice se va debloca, fapt susţinut şi de preşedintele Nitrofosfor.

Cu toate acestea, se pare că probleme similare resimt şi alte state din UE a căror producţie de îngrăşăminte depinde de importul de gaze.

Conform şefului statului, "producţia nu va fi mai afectată în România decât în alte ţări".

Fiind vorba de gaze, ne "încălzeşte" cu ceva că la ei va fi la fel de rău ca la noi?