CUM ARATĂ LUMEA POST-PANDEMIE ÎN VIZIUNEA EXPERŢILOR EY ROMÂNIA / MIHAELA MITROI: "Mare atenţie la libertăţile civile, la ce renunţăm este posibil să nu se mai întoarcă"

Deşi criza de sănătate publică pare departe de final, experţii au început deja să se întreacă în predicţii cu privire la cum va arăta lumea post-Coronavirus. Vremurile incerte şi măsurile fără precedent luate de către guvernele din întreaga lume pentru a combate noul virus amintesc multora de diferite distopii imaginate în deceniile Războiului Rece sau de perioadele mai puţin faste din istoria modernă a umanităţii, prin care a trecut şi România, în secolul trecut.

Mihaela Mitroi, partener EY România, spune că sunt necesare răspunsuri la multele întrebări pe care ni le punem în această perioadă, în special cât va dura şi câte valuri de îmbolnăvire ar putea să vină în perioada următoarelor luni. Aceasta subliniază în special că oamenii trebuie să aibă mare atenţie la deciziile luate de guverne care privesc libertăţile civile.

"Marea atenţie, apropo de multe din deciziile luate în numeroase state ale lumii vizavi de libertăţile civile! La ce renunţăm e posibil să nu se mai întoarcă", spune Mitroi.

Un exemplu elocvent ar fi Viktor Orban, premierul Ungariei, care profită de epidemie şi de slăbiciunea Europei pentru a se erija în dictator. După ce a primit de la parlamentul maghiar puteri nelimitate pe timp nedeterminat ca să combată epidemia, Orban a dat decrete pentru interzicerea schimbării de sex, trecere a teatrelor (cu producţii critice) în subordinea guvernului central şi secretizarea unui contract de realizare de cale ferată de mare viteză cu China din care un prieten din copilărie al lui Orban, Lorinc Meszaros, ar urma să scoată peste 1 miliard de euro, după cum scrie Financial Times.

Analiştii EY mai arată că, pe termen scurt, închiderea frontierelor va dura mai mult decât se preconiza iniţial şi asta va implica şi restricţionarea suplimentară a circulaţiei mărfurilor, nu doar a persoanelor. De asemenea, pe termen lung, munca flexibilă şi la distanţă va deveni o obişnuinţă şi va evolua către aşteptare de bază în lumea post-Covid19, iar cei în vârstă îşi vor schimba comportamentul de consum şi vor trece la cumpărături online.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, economiştii internaţionali arată că ele depind de finalul actualei crize de sănătate publică, final dificil de identificat. Contururile crizei economice ce se derulează concomitent în aceste luni tind însă să indice accentuarea recesiunii în depresiune - revenirea se întinde pe o perioadă îndelungată de timp - şi o umflare istorică a deficitelor fiscale pe timp de pace. Totodată, sute de milioane de locuri de muncă se vor pierde în următoarele luni cu efecte posibil devastatoare asupra coeziunii sociale, gospodăriile vor trebui să se îndatoreze şi mai mult pentru a trece peste criză, multe companii riscă dispariţia, iar statele vor ajunge în situaţia reanalizării parteneriatelor, unele istorice.

Efectele generale asupra vieţii omeneşti, cât şi cele asupra puterii de cumpărare sunt greu de cuantificat. Criza şi îndatorarea suplimentară este posibil să afecteze pe termen mediu spre lung cererea de bunuri şi dorinţa oamenilor de a consuma, ceea ce va inhiba implicit creşterea economică bazată pe consum care a stat la baza teoriei economice din ultimele decenii. Într-un asemenea scenariu, oferta va trebui implicit să se redimensioneze pentru a răspunde la cererea mai mică, cu efecte din nou negative asupra modelului de creştere. Implicaţiile conduc natural la ideea necesităţii unei inovaţii în contextul deglobalizării, însă incertitudinile sunt atât de mari şi rezolvarea crizei atât de departe încât noua arhitectură pare una din puţinele îngrijorări ale momentului. Pe alocuri însă, se disting anumite nuanţe, unele intuite ieri de specialiştii EY România.

"Ne uităm la viitor, la ce vom face de acum încolo. Sunt multe întrebări pe care ni le punem, cât va dura şi câte valuri ar putea să vină într-o perioadă de luni de zile. Cert este că ce se închide poate să nu se mai redeschidă. Trebuie să ne uităm foarte atent la ce va fi în viitor şi cum se va reorienta circulaţia persoanelor, a mărfurilor. Dacă închiderea frontierelor aşa cum este acum va fi pe o durată mai lungă de timp, ne aşteptăm ca unele baze de producţie să nu reia producţia", spune Mitroi.

Aceasta arată că "ţările vor schimba toată logistica comerţului". Asta presupune că lanţurile de aprovizionare globale vor suferi modificări importante, în special în ceea ce priveşte dependenţa de producţia din China şi mutarea producţiei "acasă", ceea ce va amplifica viteza procesului de deglobalizare.

"De asemenea, munca la distanţă este o nouă normalitate şi s-ar putea ca acest model să fie definit pentru viitor. Deci vor fi nişte schimbări comportamentale ale consumatorului, inclusiv ale producătorului şi lanţurilor de logistică. Vor fi lucruri cu care va trebui să ne obişnuim şi pentru care va trebui să ne pregătim afacerile, pentru această nouă lume", mai consideră Mihaela Mitroi, care adaugă că cele mai importante măsuri vor fi cele care vor fi luate pentru perioada de după Covid-19 şi că România cel mai probabil va importa măsurile care vor fi adoptate de marile guverne ale lumii.

Redăm mai jos, succint, cele câteva scenarii pe termen scurt şi posibile schimbări post-Covid19 preconizate de experţii EY România:

1. Ce se închide, poate să nu se redeschidă

- închiderea magazinelor şi a fabricilor poate fi permanentă pe măsură ce industria se consolidează;

- închiderea frontierelor va dura mai mult şi va restricţiona circulaţia persoanelor şi a mărfurilor;

- este posibil ca unele baze de producţie să nu reia producţia, deoarece lanţurile de aprovizionare se diversifică şi se scurtează.

2. La ce renunţăm, este posibil să nu se mai întoarcă

- supravegherea intensificată şi restricţionarea libertăţilor civile pentru binele societăţii pot fi normalizate;

- concentrarea pe recesiunea esenţială şi pe durata recesiunii poate submina consumul vizibil;

- pierderea încrederii în siguranţa alimentelor va determina o examinare mai mare a lanţurilor de aprovizionare şi poate reduce consumul de carne.

3. Remote - munca de la distanţă - este noua normalitate

- munca flexibilă şi la distanţă va deveni o obişnuinţă şi va evolua către aşteptare de bază;

- trecerea la cumpărături online poate conduce la schimbări comportamentale pe termen lung, în special în rândul consumatorilor mai în vârstă;

- mai mult decât oricând, magazinele va trebui să ofere ceva care să atragă oamenii, eventual bazându-se pe iniţiativele comunitare pe care le întreprind acum pentru ridicarea profilului magazinului din comunitate.