Cutremurul, dezastrul natural pentru care puţini sunt pregătiţi

Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă la un seism puternic. De altfel, cutremurul e cea mai mare spaimă a bucureştenilor, conform unei cercetări realizate de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Recent a avut loc un exerciţiu major legat de această temă şi chiar dacă oficialii se mândresc cu felul în care acesta a decurs, una dintre concluzii, aceea că vor fi sute, dacă nu chiar mii de victime, mai ales în Capitală, nu este menită să liniştească.

Astfel, ori de câte ori are loc un cutremur în zonă este repusă pe tapet discuţia legată de siguranţa cetăţenilor. Un seism puternic cu magnitudinea de 6,4 a fost înregistrat la sfârşitul săptămânii trecute în largul Greciei. Seismul s-a produs la 35 km sud-vest de satul Lithakia, în insula Zante, din Marea Ionică, la o adâncime estimată la 16,6 km, provocând daune, potrivit Observatorului de la Atena. Reţeaua electrică a fost parţial afectată şi au fost cauzate pagube de alunecări de teren. Cutremurul a fost urmat de replici cu magnitudinea între 4,9 şi 6,4, care au fost puternic resimţite pe insula Zante. Dacă în momentul exerciţiului desfăşurat în ţara noastră au fost destui care au considerat toată desfăşurarea de forţe drept o cheltuială inutilă, după seismul din Grecia, lucrurile sunt privite diferit, iar interesul pentru ceea ce spun specialiştii a crescut.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat susţine că exerciţiul "Seism 2018" a fost unul de succes: "A fost un exerciţiu de succes, de la prima până la ultima zi, de la începerea cu partea română a exerciţiului şi după care, în continuare, cu partea europeană a exerciţiului. (...) Sunt extrem de mulţumiţi toţi cei care au venit din afara României, pentru că ei consideră că investiţia noastră şi exerciţiul nu a fost o pierdere. Trebuie să coborâm la nivelul comunităţii şi trebuie să pregătim comunitatea cât mai bine. Trebuie să înţeleagă omul ce înseamnă un dezastru, trebuie să nu mai asculte tot ce apare în cinci minute după un dezastru şi începe să-l deruteze total pe social media. Trebuie omul să ştie să filtreze informaţiile, trebuie să înţeleagă că sursa oficială de informaţii în timpul unui dezastru nu poate fi reprezentată decât de serviciile de urgenţă oficiale ale statului. Am mers pe scenariul cel mai exagerat, pentru că a trebuit să testăm la limită tot ce putem face. În ceea ce priveşte victimele, chiar dacă noi pe teren am lucrat poate cu vreo 2.000 - 2.000 şi ceva de cazuri, în aceste zile noi pe hârtie am lucrat cu mai multe cazuri, deci au fost şi cazuri simulate pe care nu le-am avut pe teren şi trebuia să avem cifra foarte mare să vedem până unde putem ajunge. Există în Bucureşti cel puţin 300 - 370 de imobile cu bulină roşie, dacă nu greşesc. S-a discutat mult despre acest aspect. Sunt multe clădiri care nu au fost analizate şi, mai mult, este o problemă şi mai serioasă - sunt mulţi care au făcut modificări în interiorul apartamentelor şi au schimbat structuri de rezistenţă fără să ceară părerea arhitecţilor şi acest lucru s-a întâmplat în anii "90, în anii 2000, deci s-ar putea ca un bloc aparent să fie bine şi în interior cineva să fi făcut nişte modificări care să fi afectat rezistenţa unei părţi a blocului respectiv. Toate aceste aspecte fac parte din segmentul prevenire". Donatella Salvi, reprezentantă a Comisiei Europene, a declarat că acest a fost cel mai mare exerciţiu medical făcut vreodată sub coordonarea UE.

În discuţie a fost repusă şi necesitatea asigurării obligatorii pentru locuinţă. Cifrele sunt departe de aşteptări, pentru cele 8,9 milioane de locuinţe din ţara noastră, la jumătatea acestui an erau doar 1.690.193 de poliţe în vigoare, doar 19% fiind asigurate. Autorităţile lasă impresia că sunt pregătite pentru un astfel de eveniment nedorit, dar este tot mai evident că nu se poate spune acelaşi lucru şi despre populaţie.

Anul acesta au avut loc numeroase cutremure importante la nivel global. Selectăm, dintr-o listă prezentată de Agerpres, pe cele mai puternice şi care au produs cele mai mari pagube: 28 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, urmat de tsunami, a avut loc în insula indoneziană Sulawesi, bilanţul ajungând la 2.037 de morţi. Majoritatea victimelor au fost identificate în Palu, o aglomerare de 350.000 de locuitori situată pe coasta de vest a insulei; 7 septembrie - Un puternic seism de 6,6 grade, soldat cu 42 de morţi, a avut loc în nordul Japoniei, seismul resimţindu-se în oraşul Sapporo şi localitatea Atsuma, situată la poalele munţilor înverziţi de pe insula Hokkaido; 29 august - Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade s-a înregistrat, în adâncul mării, la sud-est de Insulele Loyaute, un arhipelag al teritoriului francez Noua Caledonie din Pacificul de Sud; 26 august - Un cutremur cu magnitudinea de 6 pe Richter s-a produs în vestul Iranului, bilanţul fiind de doi morţi şi 241 de răniţi. Cutremurul s-a produs la 26 km sud-vest de oraşul Javanroud, din provincia Kermanshah; 24 august - Un seism cu magnitudinea 7,1 s-a produs la aproximativ 250 km nord-vest de oraşul Puerto Maldonado din sud-estul Peru. Epicentrul cutremurului a fost stabilit la o adâncime de 610 km; 19 august - Un cutremur cu magnitudinea 8,2 s-a produs în Pacific, la est de Fiji şi la nord de Tonga la o adâncime de 570 km. Nu au fost raportate victime sau daune materiale imediat după seism; 5 august - Un seism cu magnitudinea de 6,9 grade a avut loc în insula indoneziană Lombok, la o adâncime de 15 km. Imediat după mişcarea tectonică, autorităţile au emis o alertă de tsunami, care a fost apoi anulată. Cutremurul a provocat mai mult de 500 de decese, aproape 7.800 de persoane fiind rănite. Peste 500 de replici au zguduit insula după acest seism, inclusiv una cu o magnitudine de 5,9. Conform unui raport al autorităţilor, peste 417.000 de persoane au fost strămutate în urma acestor cutremure, care au avariat 72.000 de case, 671 şcoli, 52 de spitale,128 clinici şi farmacii şi lăcaşuri de cult; 29 iulie - Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 a lovit insula Lombok din Indonezia, provocând 16 morţi, 355 răniţi şi 1.500 de clădiri avariate. Epicentrul a fost stabilit la 47 km nord-est de Mataram, capitala provinciei, la adâncimea de 24 km; 4 mai - Un seism cu magnitudinea 6,9 pe scara Richter a zguduit zona vulcanului Kilauea din Hawaii, care a erupt în ziua anterioară, provocând evacuarea a 1.700 de oameni. Cutremurul s-a produs la 5 km adâncime, iar epicentrul a fost la 16 km sud-vest de Leilani Estates; 26 februarie - Un puternic seism cu magnitudinea 7,5 s-a produs în Papua Noua Guinee. Epicentrul seismului a fost localizat la 90 km sud de Porgera, în provincia muntoasă Enga, la o adâncime de 35 km. Nu a fost emisă alertă de tsunami. Unele clădiri au fost avariate în Porgera, zonă de asemenea afectată de întreruperi în alimentarea cu energie electrică; 6 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 6,4 a avut loc în estul Taiwanului, provocând prăbuşirea unui hotel şi impunând închiderea unei autostrăzi din apropiere. Seismul s-a produs la 18,3 km nord de Hualien, la o adâncime de 10 km. Cutremurul a fost resimţit şi în alte regiuni ale ţării şi a urmat unei serii de cutremure minore. În urma seismului, nouă persoane au murit, 266 au fost rănite şi alte 60 au fost date dispărute. În Hualien, aproape 500 de persoane au fost trimise în adăposturi temporare. 1.800 de gospodării au rămas fără curent electric, iar alimentarea cu apă a fost întreruptă în 40.000 de clădiri; 14 ianuarie - Două persoane au murit, 20 au fost rănite şi alte 17 au fost date dispărute după prăbuşirea unei mine, potrivit Apărării Civile din Peru, în urma unui seism cu magnitudinea de 7,3. Seismul a fost resimţit până în capitala ţării, Lima. Epicentrul său a fost localizat la 31 km sud-est faţă de Acari, o localitate de pe litoralul pacific, situată în regiunea Arequipa, la aproximativ 500 km sud faţă de capitala ţării.