Depozitarul Central vrea să devină nod regional pentru depozitarele din Sud-Estul Europei

• Depozitarul bulgar, primul conectat la cel din Bucureşti

Reporter: Care sunt planurile de extindere ale Depozitarului Central în regiune?

Adriana Tănăsoiu: Avem discuţii cu alţi depozitari din regiune, scopul fiind de a-i asista dacă doresc să utilizeze serviciile noastre pentru decontări internaţionale sau chiar alte servicii. De exemplu, dacă ar dori să deconteze instrumente financiare din orice ţară cu care noi avem legături ar avea doua variante: fie să îşi deschidă ei însişi legătura respectivă, fie să facă o singură legătură cu noi şi prin aceasta ar avea acces la toate cele 16 state cu care avem legături.

Reporter: De ce un depozitar vecin ar deschide o legătură cu Depozitarul Central din România? Exista vreun depozitar care a deschis o asemenea legaturĂ?

Adriana Tănăsoiu: Este mult mai uşor să menţii o singură legătură decât 16 legături. În plus, tarifele noastre sunt foarte competitive, în multe cazuri este semnificativ mai ieftină utilizarea serviciului de decontare sau custodie internaţională oferit de către Depozitarul Central decât cel oferit de alţi furnizori care pot oferi acces în mai multe pieţe.

Depozitarul din Bulgaria are în prezent o legatură cu Depozitarul Central, aceasta fiind deschisă când se pregătea listarea dublă a unei companii străine la Bursa de la Bucureşti şi la Bursa din Sofia, iar Depozitarul Central urma să fie depozitarul emitentului. Listarea nu a mai avut loc din cauza crizei.

Acest lucru înseamnă că depozitarul din Bulgaria ar putea să folosească accesul la mai multe ţări prin intermediul nostru dacă ar dori acest lucru.

Reporter: Ce a făcut Depozitarul Central în 2009?

Adriana Tănăsoiu: În 2009, am reuşit să oferim acces investitorilor din România la eurobonduri, alături de acţiuni, obligaţiuni si alte instrumente financiare din cele 16 state cu care noi am dezvoltat legături. Acest lucru înseamnă că orice instrument financiar care se tranzacţionează în una din aceste 16 ţări ar putea fi tranzacţionat şi în România. Societatea respectivă ar putea să fie lis-tată la Bursa de Valori Bucureşti sau acţiunile emise de ea ar putea fi tranzacţionate pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei de Valori, având în vedere că noi putem oferi decontarea acestor tranzacţii prin legăturile pe care le avem cu depozitarii din cele 16 state.

Un alt proiect la care am lucrat mult a fost împrumutul de acţiuni. Am dezvoltat reglementările necesare şi un soft special pentru împrumutul de acţiuni în care cele două părţi - cel care dă cu împrumut şi cel care ia cu împrumut - introduc cele 2 instrucţiuni în sistemul nostru: Depozitarul calculează valoarea de piaţă a acţiunilor şi a celor care constituie garanţia şi notifică celor două părţi, zilnic, valoarea acţiunilor împrumutate şi valoarea garanţiei. Dacă valoarea garanţiilor scade sub valoarea împrumutului, atunci Depozitarul notifică faptul că trebuie completată valoarea garanţiilor, în caz contrar împrumutul se încheie în momentul respectiv.

Sperăm că acest nou serviciu al Depozitarului Central să devină dis-ponibil pentru participanţii la piaţă în cel mai scurt timp posibil, pentru aceasta fiind necesară aprobarea de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a modificărilor Codului Depozitarului Central referitoare la împrumutul de instrumente financiare.

Reporter: De foarte mult timp s-a spus că Bursa de Valori Bucureşti suferă pentru că nu a avut împrumutul de acţiuni sau nu a avut conturile globale. Se vor rezolva din problemele bursei odată cu introducerea lor? De exemplu, după ce au fost aduse titlurile de stat, o bună perioadă de timp nu au avut o lichiditate grozavă.

Adriana Tănăsoiu: Împrumutul de instrumente financiare sau conturile globale sunt facilităţti care vor aduce un plus de atractivitate pietei bursiere şi reprezintă premise pentru creşterea lichidităţii. Orice nou produs sau serviciu pe care îl vom dezvolta împreună cu Bursa de Valori Bucureşti şi care va fi similar cu cele oferite de bursele şi depozitării din cele mai dezvoltate pieţe din Europa vor creşte cu siguranţă atractivitatea pieţei romaâneşti de capital şi lichiditatea acesteia.

Referitor la titlurile de stat, nu îmi amintesc ca Bursa de Valori Bucureşti să fi spus vreodată că vor creşte volumele imediat dacă vor veni titlurile de stat la tranzacţionare. Este nevoie de timp ca investitorii să se obişnuiască cu noile produse, iar lichiditatea tranzactiilor cu aceste instrumente financiare a crescut semnificativ în ultima vreme. Este important faptul că titlurile de stat sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucureşti, pentru că oferă investitorilor posibilitatea de a îsi diversifica portofoliile. Poate că o cale de a face mai atractive si mai accesibile titlurile de stat pentru micii investitori ar fi sa existe si emisiuni de titluri cu valoare nominală mai mică.

Reporter: Anul trecut, aţi început să decontaţi şi tranzacţiile internaţionale. Ce îi face pe investitorii autohtoni să se ducă pe bursele externe?

Adriana Tănăsoiu: Consider că este o posibilitate de diversificare a portofoliului.

Reporter: ROTC-ul brokerilor pune probleme de decontare?

Adriana Tănăsoiu: Nu, Depozitarul este pregătit să deconteze şi aceste tranzacţii, dar emitenţii trebuie să încheie cu Depozitarul un act adiţional la contractul de registru.

Reporter: Fondul Proprietatea a încheiat?

Adriana Tănăsoiu: Nu a încheiat.

Reporter: Până acum a venit vreun emitent de pe ROTC ca să încheie un act adiţional?

Adriana Tănăsoiu: Nu am avut nicio solicitare până în acest moment.

Reporter: Care este relaţia Depozitarului Central cu Bursa de Valori Bucureşti?

Adriana Tănăsoiu: Cu Bursa de Valori avem o relaţie foarte bună, multe dintre proiectele noastre de dezvoltare sunt comune.

Reporter: La o Adunare Generală a Bursei de Valori Bucureşti din toamna anului trecut s-a discutat că Depozitarul ar fi dezvoltat la un moment dat nişte proiecte diferite de cele ale Bursei (dezvoltarea unui MTF)...

Adriana Tănăsoiu: Consider că a fost o neînţelegere. Depozitarul nu are cum să facă un MTF (Multilateral Trading Facility) pentru că nu are acest lucru în obiectul de activitate, nu poate să opereze un sistem de tranzacţionare. Proiectul MTF-ului a fost comun cu Bursa de Valori Bucureşti, care trebuia să îl dezvolte, iar Depozitarul trebuia doar să deconteze tranzacţiile aferente.

Pentru că la momentul res-pectiv se intenţiona ca acţiuni străine să fie tranzacţionate pe acel MTF, Depozitarul Central şi-a deschis legături cu mai multe state. Într-adevăr, am deschis legături cu mai multe state decât stabilisem iniţial că va fi necesar pentru MTF pentru că dintr-un sondaj de opinie făcut in rândul participanţilor la piaţă a rezultat că există interes pentru instrumente financiare din mai multe ţari. În plus, am anticipat că MTF-ul se va extinde cu instrumente financiare din mai multe state. Demersul nostru era complementar cu cel al Bursei, în nici un caz nu era în competiţie.

Reporter: Până la urmă ce s-a întâmplat cu proiectul MTF-ului?

Adriana Tănăsoiu: Din câte ştiu, Bursa de Valori Bucureşti lucrează în continuare la proiectul MTF-ului. Proiectul nu este simplu şi nu poate fi dezvoltat de pe o zi pe alta, pentru că pe lângă aspectele tehnice şi operaţionale, trebuie avute în vedere particularităţile cadrului de reglementare ale fiecărei ţări ale carei instrumente financiare se tranzacţionează pe MTF şi, foate important, trebuie atraşi furnizorii de lichiditate pentru acţiunile străine.

Reporter: Are în plan Depozitarul o majorare a comisionelor percepute clienţilor?

Adriana Tănăsoiu: Am dori să le scădem cât de mult se poate, dar astfel încât să menţinem buna funcţionare a societăţii şi continuarea proiectelor de dezvoltare de produse si servicii noi. Depozitarul a redus din comisioane si anul trecut, inclusiva eliminat tariful minim pentru decontare.

Reporter: Cum aţi închis anul 2009?

Adriana Tănăsoiu: Anul 2009 a stat sub semnul crizei financiare, iar piaţa de capital din Romaânia nu avea cum să nu fie afectată. Sigur că scăderea volumelor de tranzacţionare a avut impact asupra veniturilor noastre pentru că multe servicii pe care noi le prestăm sunt direct legate de tranzacţionare, cum ar fi serviciile de decontare sau serviciile de emitere a extraselor de cont. Am reuşit să păstrăm veniturile la un nivel aproape de cel planificat prin diversificarea tipurilor de servicii oferite, iar cheltuielile au fost atent monitorizate si administrate, reducerea cheltuielilor fiind o prioritate pe tot parcursul anului trecut. Datorită acestei combinatii de factori, pe total estimăm că rezultatele vor fi mai bune decât cele planificate (profitul net estimat a fost de aproximativ 140.000 lei), dar sigur ceva mai mici decât în 2008 (cand am incheiat cu un profit net de 2,67 milioane de lei).

Reporter: De ce nu există o transparenţă mai mare a tranzacţiilor cu acţiuni Fondul Proprietatea?

Adriana Tănăsoiu: Fondul Proprietatea este o societate închisă. Depozitarul este un prestator de servicii pentru Fondul Proprietatea. Noi nu putem face publice mai multe informaţii decât doreşte emitentul care ne-a mandatat să prestăm aces-te servicii pentru el.

Reporter: Ce investiţii a făcut Depozitarul Central în 2009?

Adriana Tănăsoiu: Cea mai mare investiţie din anul 2009 a fost cea legată de conectarea la reţeaua SWIFT (Society for Worldwide Interbank Finnancial Telecommunication), care va deveni funcţională în 2010. Vrem să folosim SWIFT-ul ca mijloc de comunicare cu participanţii noştri care sunt conectaţi la SWIFT (în general, băncile comerciale), cu Banca Naţională şi cu alţi depozitari. Participanţii care nu sunt conectaţi la reţeaua SWIFT vor putea folosi în continuare sistemul actual ca mijloc de comunicare cu Depozitarul Central. Legăturile pe care acum le avem cu alţi depozitari se fac în prezent prin softuri proprietare, diferite pentru fiecare legătură. Vrem să înlocuim toate aceste comunicaţii cu mesajele standard SWIFT ca să avem o singură modalitate de comunicare şi să creştem şi mai mult gradul de automatizare al proceselor.