DEPUTAŢII DIN COMISIA JURIDICĂ AU FINALIZAT DEZBATERILE  Birchall: "Este chestiune de zile până la adoptarea în plen a Legii insolvenţei personale"

Dezbaterile prelungite ale deputaţilor din Comisia Juridică pe marginea iniţiativei legislative privind insolvenţa persoanelor fizice au fost finalizate, ieri, după cum a anunţat deputatul PSD Ana Birchall, iniţiatorul proiectului.

Domnia sa a declarat: "Cred că trăim un moment istoric pentru cadrul legislativ românesc. Pentru prima dată în România, în ultimii 25 de ani, vom avea o lege a insolvenţei persoanelor fizice.

Proiectul legislativ iniţiat de mine este rezultatul unui an de muncă, dezbateri şi consultări cu toate părţile interesate şi oferă un răspuns la o problemă socială pe care nu o mai putem ignora - foarte mulţi români sunt sufocaţi de datorii. Prin legea insolvenţei persoanelor fizice poate fi implementat un cadru legislativ unic, cu reglementări clare, care îi protejează pe debitorii de bună-credinţă inclusiv în faţa procedurilor de executare silită. Astfel, oamenii nu mai trebuie să stea cu frica în sân că îşi pierd agoniseala de o viaţă. Proiectul este unul echilibrat, care nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci principiul de drept al egalităţii de instrumente juridice, acordând o şansă debitorului de bună-credinţă să îşi poată reeşalona datoriile".

Ana Birchall consideră că adoptarea acestui proiect în plenul Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională, este o chestiune de zile, estimând că, la începutul săptămânii viitoare, ar putea fi votat raportul, astfel încât miercuri legea să intre în plen pentru avizare.

Deputatul PSD ne-a explicat că proiectul a rămas în forma amendată de domnia sa, urmând ca procedura administrativă de insolvenţă să fie desfăşurată pe o perioadă de cinci ani, timp în care vor fi oprite procedurile de executare silită deja iniţiate şi nu vor putea fi deschise alte astfel de proceduri. De asemenea, în perioada procesului de insolvenţă, nu vor mai fi percepute dobânzi sau penalităţi, după cum ne-a spus domnia sa, menţionând că forurile internaţionale au solicitat ca procedura de insolvenţă să fie desfăşurată pe trei ani, nu pe cinci.

Potrivit parlamentarului, cel care nu va avea nicio şansă de restructurare va intra în procedura de lichidare, care va fi derulată în instanţă, restructurarea persoanelor fizice fiind efectuată în baza unui plan şi a unei comisii de insolvenţă.

Recent, deputatul PSD ne-a explicat: "Va fi constituită o comisie (n.r. naţională) de insolvenţă, cel mai probabil alcătuită din reprezentanţi ai anumitor autorităţi, cum ar fi ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Dacă cineva nu va fi de acord cu procedura stabilită în cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestaţie şi se merge în instanţă. Astfel, degrevăm instanţele de o serie de dosare, iar debitorul, care va putea propune modul de rambursare a datoriilor, pentru că are acest drept, nu va mai fi nevoit să aştepte o lungă perioadă de timp ca să ia instanţa o decizie".

Practicienii în insolvenţă susţin că această măsură a fost solicitată chiar de justiţie, care nu deţine logistica necesară pentru coordonarea unui număr ridicat de dosare pe această speţă.

Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a subliniat, recent, că adoptarea proiectului legislativ care prevede falimentul personal ar avea un impact major asupra structurilor din justiţie, fiind necesară suplimentarea numărului de magistraţi, a personalului auxiliar şi a spaţiilor logistice aferente.

Adoptat de Senat din decembrie 2014, proiectul a primit punct de vedere favorabil din partea Guvernului, fiind singurul proiect de lege care priveşte insolvenţa persoanelor fizice cu aviz favorabil de la Executiv, din cele patru iniţiative legislative pe acelaşi subiect care se află în Parlament.

Ideea insolvenţei persoanelor fizice a apărut în urmă cu circa şase ani, când a fost depus în Parlament un prim proiect legislativ pe această temă.

Părerile specialiştilor faţă de o astfel de lege sunt împărţite, majoritatea experţilor, asemeni oficialilor FMI, considerând că avem nevoie de o reglementare în domeniu, dar că aceasta trebuie să aibă la bază un studiu de impact.

Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, aduce în discuţie punctele slabe ale procedurii, menţionând că un proiect de acest gen nu oferă posibilitatea persoanei fizice să revină, după faliment, la standardul de viaţă obişnuit.