DEŞI A VÂNDUT MAI MULTĂ ENERGIE ÎN 2014, Cifra de afaceri a Complexului Oltenia, în stagnare

Producătorul de electricitate pe bază de lignit, Complexul Energetic Oltenia, estimează că a încheiat anul 2014 cu afaceri de circa 2,6 miliarde lei, valoare similară cu cea din 2013, deşi a vândut mai multă energie, potrivit estimărilor conducerii companiei.

Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Oltenia, ne-a declarat: "Deocamdată, nu avem definitivate calculele asupra profitului net. Estimăm, pentru 2014, o cifră de afaceri de circa 2,6 miliarde lei. În 2013, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 2,642 miliarde lei şi un profit de 73 milioane lei. Rezultatele societăţii din 2014 au fost influenţate de creşterea preţului certificatelor de emisii, de la 4 euro la 6,5 euro/unitate, deşi costul de producţie pe MWh a fost mai mic decât în 2013, iar cantitatea de energie vândută a fost cu 15 % mai mare. Un alt factor important a fost scăderea preţului energiei pe bursă".

Domnia sa a menţionat că, în 2013, Complexul Oltenia a vândut 10,7 TWh şi a obţinut 2,311 miliarde lei, iar anul trecut societatea a vândut 12,1 TWh, pentru care a obţinut 2,365 miliarde lei.

• Investiţiile bugetate de 1,4 miliarde lei, realizate pe jumătate

Anul trecut, Complexul Oltenia a avut un buget de investiţii de 1,49 miliarde lei. Laurenţiu Ciurel ne-a spus: "Cele mai importante proiecte au fost reabilitarea şi modernizarea grupului energetic nr. 4 Rovinari - finalizat, instalaţia de desulfurare grup energetic nr. 4 Rovinari - finalizat, instalaţia de desulfurare grupurile 7 şi 8 Işalniţa - finalizat, dar şi realizarea instalaţiei de desulfurare de la grupurile nr. 1 şi 2 Craiova - investiţie aflată în derulare. Un alt obiectiv important este montarea electrofiltrului şi realizarea canalului de legătură pentru instalaţia de desulfurare între blocul 6 şi blocul 7 Turceni, care este, de asemenea, în derulare".

Domnia sa susţine că societatea a realizat investiţiile bugetate în proporţie de 46%, din cauza lipsei de cash, generate în principal de nivelul mare al creanţelor (986 milioane lei), pe care Complexul le are de recuperat de la RAAN, CET Govora, TERMO Craiova şi alte termocentrale din ţară.

Pentru 2015, directorul general al Complexului Oltenia preconizează o scădere a numărului de personal cu 2.000 salariaţi, din totalul actual de 18.800), precum şi închiderea şi trecerea în conservare a unor active pe care le consideră toxice pentru activitatea companiei.

Potrivit domnului Ciurel, Complexul Oltenia a analizat şi posibilitatea înfiinţării unei companii de trading în afara ţării, pentru a valorifica oportunităţile de export. Domnia sa ne-a explicat: "Am ajuns la concluzia că nu este necesară o astfel de acţiune, deoarece sunt cheltuieli complet inutile. Compania trebuie să fie în interiorul ţării. Se poate face schimb de energie electrică cu orice firmă din ţările vecine, prin sistemul PRE (Partea Responsabilă cu Echilibrarea). Scopul nostru este să vindem la export şi asta se poate face prin firma noastră - CEO Trading".

• Bursa regională a adus preţuri mai mici pe PZU

După cuplarea burselor din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia, preţurile pe PZU (piaţa spot de electricitate) au scăzut faţă de situaţia în care acestea ar fi funcţionat, în continuare, separat, opinează Laurenţiu Ciurel.

Domnia sa afirmă: "După cuplare, Transelectrica a rezervat ATC (capacitate disponibilă de interconexiune internaţională), pentru PZU doar pentru 35 - 40 MW pe relaţia România - Ungaria. În acelaşi timp, ATC rezervat de Ungaria către România este de 1.160 MW. Astfel, în orele de gol de sarcină, se «aduc» cantităţi foarte mari de energie în ţara noastră, având ca efect reducerea preţului şi, implicit, scăderea veniturilor Complexului Oltenia pe această piaţă. Din păcate, nu putem vedea decât ce intră în România prin PZU, iar ceea ce exportăm este secret".

• ANRE - acuzată că interpretează arbitrar Legea Energiei

Una din principalele probleme cu care Complexul Oltenia se confruntă pe piaţă este, conform lui Laurenţiu Ciurel, scăderea drastică a preţurilor la producător, ca urmare a ofertelor de vânzare efectuate de producătorii din surse regenerabile. "Aceştia, deşi se lamentează că le-au fost amânate certificatele verzi şi că vând la preţul minim, şi comercializează energia disponibilă la tarife foarte mici, chiar şi cu 40 lei/MWh la ore de vârf de sarcină", comentează domnul Ciurel, care a adăugat că, în acelaşi timp, din cauza creşterii cotei obligatorii de certificate verzi, a taxelor de transport şi distribuţie şi a TVA, valoarea facturii la consumatorii finali a crescut continuu.

"Consecinţa a fost reducerea consumului de energie din ţară, prin falimentul sau reducerea activităţii unor mari consumatori de energie electrică - Doljchim, Arpechim, Oltchim, RAAN, Ford, ArcelorMittal, Alro", susţine oficialul Complexului Oltenia.

La capitolul probleme în piaţă, Laurenţiu Ciurel a menţionat şi restricţiile impuse de ANRE (reglementatorul pieţei), despre care afirmă că a interpretat în mod arbitrar legea energiei electrice: "ANRE favorizează marii furnizori - CEZ, ENEL, E.ON, Electrica, prin acordarea de energie electrică în regim reglementat, la preţuri foarte mici (mult sub cele din piaţă), prin preluarea energiei doar de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. În timp ce pe piaţa reglementată ANRE impune contracte cu cantităţi profilate, pe piaţa concurenţială reglementatorul impune cantităţi fixe. De asemenea, în timp ce toate contractele pe piaţa internă trebuie perfectate transparent pe OPCOM, contractele de export sunt secrete, secret fiind şi cine a achiziţionat ATC".

Altă problemă este, în opinia directorului Complexului Oltenia, nefuncţionarea Legii nr.255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, care îi afectează producţia de lignit.