DEŞI AVEM UN PONTENŢIAL DEOSEBIT DE PRODUCŢIE RWEA: "Ţintele Guvernului pe energia verde - mult sub media UE"

Ţara noastră are un potenţial deosebit de producere a energiei electrice din surse regenerabile, dar, din păcate, Guvernul de la Bucureşti îşi asumă ţinte cu mult sub media europeană, susţine Adrian Borotea, vice-preşedinte executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Eoliană din România (Romanian Wind Energy Association - RWEA).

Uniunea Europeană are în vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi majorarea ponderii energiei verzi în totalul consumului de energie, îmbunătăţind şi adăugind reglementările în vigoare ori prin formularea altora noi, cu incidenţă până în anul 2030, cel puţin, arată raportul "Energia regenerabilă în Uniunea Europeană. Perspective privind reformele" ("Renewable Energy in the EU. Status and outlook following the reform"), elaborat de organizaţia europeană CEP. Autorii raportului menţionează că legislaţia europeană în privinţa surselor de energie regenerabilă (renewable energy sources - RES) a fost reformulată aproape în întregime pentru perioada 2021-2030, aceştia adăugând că, în luna martie 2007, Consiliul European a agreat o ţintă care vizează majorarea cotei energiei regenerabile la minim 20% din consumul total de energie al UE şi, în plus, a mai stabilit ca fiecare ţară membră să atingă un minim de 10% consum de biocombustibili din total, până în anul 2020.

Reprezentantul RWEA ne-a declarat: "Ministerul Energiei a transmis la Bruxelles, în decembrie anul trecut, Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice şi a propus ca, în anul 2030, ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Româ­niei să fie de 27,9%, media europeană aprobată, deja, de Bruxelles fiind de 32%. Conform procedurii, până la sfârşitul anului, ţara noastră şi Comisia Europeană vor trebui să negocieze această ţintă şi să revină cu o formă agreată şi fermă, pentru anul 2030. Noi, Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, sperăm şi avem toate motivele să spunem că exis­tă potenţial în ţară pe toate energiile regenerabile (vânt, soare, biomasă). Avem un potenţial deosebit şi este păcat să nu instalăm mai multe capacităţi de producţie a energiei verzi, mai ales că acum costurile de invesiţii au scăzut foarte mult, iar aceste tehnologii au ajuns să se poată susţine singure numai din preţul energiei electrice. Din acest motiv, merită să investim mai mult în acestă direcţie şi sperăm ca acest lucru să se şi întâmple".

În plus, asupra ţării noastre planează îndoieli în privinţa capacităţii sale de a atinge ţintele stabilite pentru 2020, nicidecum pentru 2030 sau chiar şi mai departe, a adăugat domnia sa.

Raportul citat, notează că, "de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009), UE susţine dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, întrucât utilizarea acestora va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va creşte siguranţa rezervelor şi va întări competitivitatea industriei europene prin inovare tehnologică".

Documentul citat parcurge reglementările în domeniu valabile până în anul 2020 şi pe cele care se înscriu orizontului de timp al anului 2030 şi, totodată, are în vedere posibilităţile statelor membre de a atinge ţintele stabilite la nivel european.

• Adrian Borotea: "Strategia Energetică vorbeşte despre noi capacităţi de producţie, dar care ar urma să aibă o producţie egală cu cea rezultată astăzi, prin unităţile existente"

Unele puncte din Strategia Energetică, preluate şi în paginile Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, sunt neclare, este de părere domnul Borotea.

Domnia sa ne-a explicat: "În Strategia Energetică, şi preluat şi în planul transmis la Bruxelles, apar puncte privind dezvoltarea de noi capacităţi ca putere electrică instalată. Ele cresc, atât pe eolian cât şi pe solar, dar dacă ne uităm mai atent vedem că sunt diferenţe, neclarităţi pentru că energia electrică care ar urma să fie produsă de aceste capacităţi noi, mai mari, este, totuşi, egală cu ceea ce se produce astăzi, în cele existente, deja. Fie este o greşeală, fie este intenţionat. Noi am transmis ministerului de resort punctul nostru de vedere, cu rugămintea să coreleze datele. Aşteptăm o reacţie din partea autorităţilor în domeniu care, sper, că va fi favorabilă în sensul acceptării acestei creşteri care va avea, oricum, ca rezultat scăderea facturilor consumatorilor, costurile de investiţii pentru noi capacităţi de producere a energiei verzi fiind mult mai mici decât cele pentru unităţi suplimentare de producţie în sectorul nuclear, hidro sau chiar şi în termo".

Astfel, producţia de energie regenerabilă ar fi mult mai mare şi mai ieftină pentru consumatori, iar situaţia ar trebui să fie una de tip "win-win", în mod normal, din care cu toţii să avem beneficii, a mai spus reprezentantul RWEA.

Adrian Borotea a adăugat: "Desigur, aceste capacităţi trebuie dublate şi de capacităţi de stocaj al energiei electrice, care să asigure necesarul pentru consum în perioadele din an în care tehnologiile de producţie a electricităţii din surse eoliene şi fotovoltaice nu funcţionează. Şi aici există potenţial de investiţie, aşadar, pornind de la baterii până la centrale cu acumulare prin pompaj şi chiar centrale foarte moderne care funcţionează pe gaz, cu ciclu mic. Aceasta ar fi, pe scurt, o stategie de succes până în anul 2030, spunem noi, cu atât mai mult cu cât Europa tinde să ajungă spre 100% energie din surse regenerabile spre anul 2050 şi ar trebui să ne îndreptăm şi noi într-acolo şi să pornim din timp, pentru a nu fi presaţi mai apoi, mai ales având în vedere producerea energiei verzi".

• Adrian Borotea: "Schemele de ajutor de stat nu mai sunt necesare şi în cazul investiţiilor noi"

Ajutoarele de stat pentru producerea energiei din surse regenerabile nu reprezintă o soluţie potrivită sau eficientă (în privinţa costurilor) pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar statele europene implementea­ză scheme-suport pentru producerea energiei verzi care se dovedesc ineficiente, afectând totodată şi concurenţa la nivel european, mai notează raportul citat anterior.

În opinia reprezentantului RWEA, schemele-suport nu s-au mai dovedit a fi necesare, în ultima vreme, prin pris­ma faptului că tehnologiile de producere a energiei verzi au avansat foarte mult, implementarea acestora devenind mai puţin costisitoare de-a lungul timpului.

Domnia sa a mai spus: "La noi s-a ales schema cu certificate verzi, în alte părţi sunt scheme de tip preţ fix sau preţ fix cu soldarea diferenţelor faţă de preţul pieţei etc. În ultima vreme, nu a mai fost nevoie de ele pentru că tehnologiile au avansat foarte mult şi s-au ieftinit, dar sigur că, dacă cineva vrea să încurajeze, cu tot dinandinsul, instalarea unor capacităţi verzi într-o anumită zonă s-ar mai putea face nişte lucruri. De exemplu, ar putea fi redus tariful de întărire a reţelei (atunci când un producător nou se racordează la reţea, el trebuie să plătească un tarif des­tul de mare - care este reglementat), ceea ce ar facilita investiţiile noi în asemenea tehnologii. De asemenea, ne mai putem gândi şi la semnarea unui contract bilateral pe termen lung, numai că la noi în ţară, acest lucru este interzis în mod explicit prin lege. În schimb, până la modificarea acestei legi, sperăm noi, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a avut iniţiativa de a iniţia o platformă centralizată pentru astfel de contracte pe termen lung care sperăm să fie în faza finală de aprobare şi să permită o finanţare mai uşoară şi mai ieftină a proiectelor de investiţii în producerea de energie verde. Cu cât vom face mai repede aceste demersuri, cu atât mai bine va fi pentru noi şi vom putea să atingem mai uşor ţintele propuse".

Schemele de ajutor de stat au reprezentat o soluţie atunci când tehnologiile aveau nevoie de sprijin, întrucât preţul electricităţii nu era suficient pentru ca acestea să se susţină, dar tehnologiile au înaintat atât de mult, încât în prezent aceste ajutoare de stat nu mai sunt necesare, a subliniat domnul Borotea, precizând, însă, că în cazul capacităţilor instalate cu ani în urmă va fi nevoie de astfel de subvenţii pe toată durata de funcţionare a acestora.

Nu în ultimul rând, cei care au elaborat documentul menţionat anterior, sunt de părere că schema europeană de sprijin a stabilit un sistem confuz şi inconsecvent la nivelul UE, care contravine ideii unor condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa internă a electricităţii, în loc să dezvolte şi să sprijine competitivitatea.