DEŞI INFLAŢIA ŞI DOBÂNZILE AU UN TREND ASCENDENT Bancherii nu cred într-o nouă creştere a gradului de neperformante

Bancherii nu cred că va urma o nouă creştere a gradului de credite neperformante (NPL), deşi atât inflaţia, cât şi indicele ROBOR, dar şi creditarea se află pe trenduri ascendente.

Prezenţi, ieri, la o conferinţă de presă, şefii câtorva bănci de la noi au subliniat că instituţiile de credit au adoptat strategii care previn efectele negative ale creşterii ROBOR.

Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a precizat, răspunzând la o întrebare: "Nu am o îngrijorare cu privire la o nouă creştere a gradului de NPL. Mai urmează să aibă loc posibile acţiuni pentru scăderea nivelului de neperformante către cota medie din UE, de 4,5%".

Domnia sa a precizat că, în ultimii ani, gradul de NPL a scăzut constant, de la 24% în 2014 la 7,3% în noiembrie 2017, ţinta fiind de 6%, ca urmare a eliminării unor stocuri de NPL din piaţă.

La rândul său, Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, a evidenţiat faptul că bancherii au semnalat în mai multe ocazii faptul că ROBOR urmează să crească, băncile luând măsuri diverse pentru a preîntâmpina efectele pe care le va avea majorarea acestui indice, în funcţie de care se calculează dobânda pentru împrumuturile în lei.

Florin Dănescu este de părere că trendul de scădere a NPL va continua.

"Nu avem o mare temere privind creşterea NPL", a menţionat şi Luminiţa Runcan, reprezentantul Băncii Transilvania, care a precizat: "În primul rând, cu toţii am învăţat lecţii importante din criză şi toate băncile şi-au perfectat sistemele de creditare, întârind criteriile de risc prin care dau credite. La fel au făcut şi clienţii - au tras învăţăminte din criza financiară".

Majorarea ROBOR are un impact mai mare pe creditele ipotecare decât pe cele de consum, susţine Cătălin Pârvu, CEO Piraeus Bank, opinând că şansele să crească gradul de neperformante sunt mici.

După ce a crescut accelerat la finalul anului trecut, de la mai puţin de 1% la peste 2%, ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate cele mai multe dobânzi la creditele în lei, s-a stabilizat, acum, la 1,98%.

În ultima perioadă, mai multe bănci au început să promoveze creditele cu dobândă fixă, aceasta fiind, în opinia bancherilor, una din soluţiile prin care debitorii s-ar putea proteja de riscul variaţiei de dobândă.

Sergiu Oprescu a precizat, ieri, că, deşi împrumuturile cu dobândă fixă elimină riscul de variaţie a dobânzii, totuşi avem nevoie de cerere, dar şi de alţi parametri în acest domeniu, inclusiv legislativi, pentru a crea o piaţă a dobânzii fixe.

"Este bine pentru consumatori să apeleze la credite cu dobândă fixă, însă, dacă inflaţia rămâne mică pe termen mediu, peste câţiva ani s-ar putea să apară întrebări de genul - «aţi prezentat toate avantajele şi dezavantajele creditelor cu dobândă fixă?»", atrage atenţia Cătălin Pârvu.

Dacă perspectiva unui grad de neperformante crescut nu există pentru bancheri, se pare că nici posibilitatea izbucnirii unei noi crize nu stă în picioare pentru şefii băncilor.

Răspunzând unei întrebări, Sergiu Oprescu a menţionat că nu crede într-o nouă criză financiară: "Nu cred că vom mai întâlni o criză similară cu cea din anii 2007-2009, nici din punct de vedere al reglementării, nici din alte puncte de vedere. Nu mai există elementele constitutive ale crizei din 2007-2009, nici pe plan internaţional, nici local". Derularea unui ciclu economic cu creşteri şi recesiuni reprezintă, însă, o normalitate, în opinia domniei sale, care a spus: "Trebuie să folosim cu multă grijă cuvântul «criză», pentru că s-ar putea ca o recesiune normală să fie considerată criză".

Bogdan Belciu, partener Consultanţă pentru Management în cadrul PwC România, a evidenţiat, la rândul său, că abia anul trecut am început să vorbim de revenirea din criză şi deja se vorbeşte despre o nouă criză, opinând că ar trebui să mai treacă nişte ani până la o reaşezare a economiei globale.