DEŞI UNGURII AU ANUNŢAT CĂ GAZODUCTUL NU VA MAI TRAVERSA UNGARIA, Ministerul Energiei şi Transgaz dau ca sigură interconectarea cu Austria, prin BRUA

Ministerul Energiei şi Trans­gaz (TGN) au anunţat, ieri, că lucrările la gazoductul BRUA pot începe, după ce Ministerul a emis Decizia exhaustivă, în acest sens.

Ambele entităţi, respectiv o autoritate a statului român şi o companie în care statul este acţinar majoritar, listată la Bursa de Valori Bucureşti, unde exis­tă reguli stricte de comunicare, au trans­mis, ieri, publicului larg şi inves­titorilor, că gazoductul BRUA va interconecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Dar, contrar acestor afirmaţii, Transgaz a informat, la sfârşitul lunii iulie 2017, că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această ţară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Ro­mânia să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia.

Transportatorul român de gaze a menţionat, atunci, că, în data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfăşoare pentru alocarea capacităţilor aferente coridorului de transport gaze naturale România - Ungaria - Austria, potrivit Agerpres.

Reprezentanţii Transgaz au anunţat: "Prin această scrisoare am fost informaţi asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficienţă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 miliarde mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuţiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilităţi de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria".

Dacă Ministerul Economiei şi Trans­gaz au făcut abstracţie de acest comunicat anterior, în anunţurile de ieri, la BVB, el este în continuare postat, la dispoziţia intvestitorilor.

Ministrul Energiei Anton Anton a declarat, în comunicatul de ieri: "Am emis decizia exhaustivă concomitent cu îndeplinirea, de către Transgaz, a tuturor condiţiilor legale necesare pentru construirea acestui gazoduct european. Acest moment este unul important pentru că ne apropie de rolul pe care România şi-l doreşte în regiune. Prin BRUA, România îşi va putea exploata imensul potenţial al zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră şi, astfel, vom deveni un factor de securitate energetică în această parte a Europei".

Potrivit Ministerului, proiectul BRUA constă în construirea unei conducte în lungime de aproximativ 479 kilometri şi a trei staţii de comprimare (Jupa, Bibeşti şi Podişor): "Gazoductul va traversa judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Termenul de finalizare a Fazei I a BRUA este, conform calendarului, anul 2019".

În plus, oficialii Transgaz precizează: "Realizarea unui nou coridor european de transport al gazelor naturale, care va conecta Bulgaria cu Austria prin România şi Ungaria (BRUA), va spori securitatea aprovizionării cu gaze a ţărilor europene şi va reduce dependenţa energetică la nivel european şi regional, permiţând astfel diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale".

Recent, Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei, a declarat că proiectul conductei de gaze BRUA nu se va realiza în forma actuală, ci va apărea un alt proiect, BRUSA, care va include şi Slovacia. Întrebat, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, dacă, în opinia sa, proiectul BRUA va fi realizat, Răzvan Nicolescu a afirmat: "Este o întrebare grea. O să vă spun foarte sincer, cred că prima parte din BRUA, acea conductă Podişor-Recaş, stă în puterile noastre să o realizăm. Iar dacă nu se va realiza, nu se va realiza din motive de acces la terenuri, din motive cu care se confruntă şi cei care vor să facă autostrăzi în România şi alte proiecte mari de investiţii. Dar eu cred că prima fază din BRUA, cea de pe teritoriul românesc, se va realiza".

Mai departe, el consideră că proiectul nu va mai continua în forma sa actuală, ci "în peisaj" va intra şi Slovacia: "Dacă se va realiza BRUA, părerea mea, şi este o părere absolut personală, şi o spun cu foarte mare deschidere, cred că nu. Şi nu cred că se va realiza nici BRUA, nici BRU. După faza I a proiectului, se va schimba puţin viziunea şi o să apară un alt proiect despre care nu s-a discutat până acum şi care se numeşte BRUSA: Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia- Austria".

Răzvan Nicolescu a mai spus că, pentru România, cel mai bine ar fi ca volumele de gaze care vor fi extrase din Marea Neagră să rămână în ţară, unde să fie procesate cu valoare adăugată mare.

Transgaz a primit finanţări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (50 de milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (60 de milioane de euro).

Traseul gazoductului este important, în contextul în care OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, primele estimări arătând că ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, producţia anuală de gaze a României este de circa 11 miliarde de metri cubi.

Pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

Conform oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.

Afirmaţia a fost întărită de premierul ungar Viktor Orban, dar infirmată de ministrul nostru de externe Teodor Meleşcanu.