DIN CAUZA LIBERALIZĂRII PIEŢEI GAZELOR, Industria ameninţă că-şi închide porţile

Marii producători industriali care fac parte din confederaţia patronală CONPIROM au anunţat, ieri, că finalizarea liberalizării pieţei gazelor în luna octombrie a acestui an le afectează grav activitatea şi că riscă să-şi închidă porţile. Alinierea preţului gazelor interne la media europeană a început în toamna anului 2012 şi se va încheia în toamna acestui an. Pe parcursul celor doi ani, preţul gazului intern pentru industrie este programat să se majoreze cu circa 150%, potrivit unui studiu Deloitte.

Pe 1 aprilie, preţul gazului destinat industriei urmează să suporte o etapă de creştere de 24%.

Directorii generali ai InterAgro, Arcelor Mittal România, Stirom, Saint Gobain au solicitat, ieri, într-o conferinţă de presă, amânarea implementării calendarului de liberalizare, spunând deja că situaţia este foarte gravă.

Ioan Niculae, preşedintele InterAgro, a avertizat: "1 aprilie 2014 va fi marţea neagră a industriei româneşti. 2014 este primul an din ultimii 20 când industria românească se va închide complet şi milioane de locuri de muncă vor dispărea. Ţineţi cont că nu am spus nimic până acum care să nu se confirme".

Domnia sa susţine că grupul InterAgro mai funcţionează, în prezent, cu două din şapte combinate de îngrăşăminte chimice şi a spus că după 1 aprilie va închide şi aceste două unităţi funcţionale.

Ioan Niculae a menţionat că InterAgro importă gaze direct de la Gazprom, la un preţ mai mic decât al gazelor autohtone începând cu 1 aprilie.

Ioan Niculae a mai declarat: "Preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii industriali este, în prezent, în jur de 230 de dolari/1.000 mc, în timp ce preţul celor de import se ridică la aproximativ 400 de dolari/1.000 mc. Preţul final plătit de clienţii non-casnici este în jur de 330-335 de dolari pe mia de metri cubi. Preţul la care România importă gaze este politic, am spus mereu asta".

"Am cerut Guvernului anularea acestei scumpiri şi refacerea calendarului de liberalizare", a precizat, la rândul său, Vasile Turcu, preşedintele CONPIROM.

Reprezentanţii CONPIROM au ridicat şi problema nivelului de preţ la care ne aliniem producţia internă arătând că ţara noastră ridică tarifele gazului autohton la media importurilor ţării noastre din Federaţia Rusă, nu la media europeană. Ei afirmă că media europeană este sub nivelul importurilor noastre din Federaţia rusă.

Reprezentanţii CONPIROM au mai declarat: "România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro şi peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieţei gazelor naturale. Preţul gazelor, ca urmare a acestei liberalizări, va creşte cu 72% până în octombrie 2014, ducând la închiderea unui număr mare de companii industriale. Pentru a se evita dezindustrializarea României, cu efecte economice şi sociale majore, este necesară aplicarea unei perioade de tranziţie până la realizarea unei pieţe real competitive a gazelor, fără monopoluri".

Studiul comandat de CONPIROM la Deloitte privind impactul liberalizării pieţei gazelor arată: "Pe baza disponibilităţii acestei resurse la un preţ mai scăzut, s-a construit un sector industrial de dimensiuni semnificative. În termeni relativi, contribuţia sectorului industrial la PIB, 32,5%, este una mai mare decât media UE, care este de 19,1%. În plus, acest avantaj competitiv a încurajat ca o mare parte din această industrie să se bazeze pe activităţi cu consum crescut de gaze naturale. Analizându-se impactul în şase subsectoare industriale care ar întâmpina dificultăţi în transmiterea costurilor de producţie (în contextul internaţionalizării pieţelor), impactul total (atât direct cât şi indirect) constă într-o reducere a contribuţiei la PIB de 6,3 miliarde de euro (o scădere de aproximativ 5%) şi afectarea a 525,7 mii de locuri de muncă. Rata şomajului creşte de la 5,4% la 9,1%".

Specialiştii Delaitte recomandă pentru piaţa gazelor o perioadă de tranziţie de 8-14 ani, în funcţie de circumstanţele specifice din ţara noastră: "Durata acestei perioade se va revizui periodic până în momentul în care condiţiile unei pieţe concurenţiale libere sunt îndeplinite (competiţie pentru alimentarea din amonte, cod eficient de reţea în vigoare, capacităţi de depozitare dezvoltate, un cadru de reglementare complet funcţional, etc.). Este nevoie de dezvoltarea de infrastructuri care să permită importurile de gaze naturale din alte surse, pentru a micşora dependenţa energetică şi riscurile asociate unor practici oligopoliste, dar şi de dezvoltarea resurselor de la nivel local, precum cele situate în Marea Neagră, contribuindu-se astfel la producţia internă de gaze naturale".

Alte măsuri considerate necesare de sursa citată sunt extinderea capacităţii de stocare a gazelor naturale pentru securitatea alimentării, rezolvarea aspectelor de ordin tehnic şi de reglementare legate de utilizarea în mod flexibil a facilităţilor de stocare a gazelor, dar şi stabilirea unui mecanism care să plafoneze preţul maxim pentru consumatorii industriali.

Valeriu Binig, reprezentantul Deloitte, a afirmat că, în momentul de faţă, în România nu există o piaţă a gazelor naturale care să îndeplinească cerinţele europene privind acest sector, în condiţiile în care România este dependentă de o singură sursă externă de alimentare cu gaze naturale, consumatorii neavând, în fapt, libertatea de a-şi alege furnizorul de gaze. "Prin urmare, o liberalizare accelerată, care este, de fapt, o aliniere la preţul de import al gazelor naturale, provenite dintr-o sursă unică nu îndeplineşte criteriile cerute de UE în acest sector", a subliniat domnia sa, menţionând că autorităţile noastre pot prelungi liberalizarea din acest motiv.

Reprezentantul Deloitte a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să ţină cont că România este o piaţă de frontieră, supusă unor riscuri politice şi, în plus, are o singură sursă de import, respectiv Federaţia Rusă. În acelaşi timp, alte state europene, precum Marea Britanie, au 10 sau chiar mai multe surse de aprovizionare cu gaze. În plus, istoricul pieţei de gaze a României arată că ţara a avut preţuri mai mari decât restul ţărilor europene pentru gazele ruseşti, conform sursei citate.