DISCUŢIILE DIN VARĂ AU DAT ROADE BVB, tot mai aproape de concentrarea acţionariatului

Acţionarii mari ai Bursei de Valori Bucureşti sunt nerăbdători să vadă ridicat pragul limită de deţinere, pentru a putea realiza o concentrare a deţinerii.

Subiectul a fost abordat, în vară, în cadrul unei întâlniri iniţiate de Consiliul Bursei, iar, recent, Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, a spus că a avansat propunerea de creştere a pragului limită de deţinere la BVB, de la 5% la 32,9%.

Săptămâna trecută, Mircea Ursache ne-a declarat că aşteaptă ca Parlamentul să abordeze toate propunerile pe care piaţa le-a făcut prin intermediul ASF, în primele două luni ale anului viitor.

Printre cei mai mari acţionari ai BVB se numără SIF-urile (SIF Moldova, SIF Transilvania şi SIF Oltenia, care deţin tot câte 5% din titluri, şi SIF Muntenia, care are o participaţie de aproximativ 4%), fondurile Erste şi fondurile Franklin Templeton.

Deşi SIF1 Banat-Crişana are o participaţie nesemnificativă la BVB, Dragoş Bîlteanu, preşedintele SIF1, consideră că mărirea pragului la BVB "este o propunere bună pentru a se putea consolida acţionariatul şi pentru a se putea lua decizii importante în vederea dezvoltării activităţii".

Gabriel Filimon, directorul general al SAI Muntenia Invest, apreciază că un prag mai mare de deţinere la BVB este ceva normal.

Domnia sa ne-a declarat: "Despre ce se întâmplă în structura acţionariatului Bursei, am avut ocazia să dezbatem mai mult în vară, când BVB a iniţiat consultări cu acţionarii.

Este clar că, în acest moment, sunt două curente de opinie - unul este format din acţionarii instituţionali mari, care au o altă scară de valori cu referire la potenţialul de investire şi la aşteptările de dezvoltare, şi acţionarii mici, în principal societăţile de servicii de investiţii financiare şi brokerii lor care nu văd cu ochi buni ridicarea pragului şi o concentrare a puterii acţionariatului la bursa de valori, considerând că, prin asta, îşi pierd în primul rând dreptul de a se mai face auziţi şi influenţa în Adunările generale ale acţionarilor.

Deocamdată, micii acţionari au reuşit să împiedice derularea unor Adunările Generale Extraordinare, prin mobilizarea la neprezentare. Tot ei au fost cei care au concertat acelaşi gen de acţiuni şi la Adunări Generale de la SIF-uri.

Consider că este bine să fie ridicat pragul şi să se realizeze o concentrare a acţionarilor. Bursa are potenţial, domnul Sobolewski o să aducă un suflu nou".

Şi Grzegorz Konieczny, vicepreşedintele executiv al Franklin Templeton, susţine creşterea pragului. Domnia sa consideră că orice prag de deţinere, fie că este la BVB, la SIF-uri sau alte companii, are un impact negativ asupra atractivităţii unei companii listate pentru investitori, avand în vedere că aceste restricţii îngrădesc dreptul acţionarilor de a-şi executa pe deplin strategia de investiţii.

"De aceea, susţinem această iniţiativă a ASF şi am dori să vedem aceste limite eliminate definitiv, cât mai curând posibil, la toate companiile listate pe BVB", ne-a spus domnul Konieczny.

Vicepreşedintele FT este de părere că o creştere sau o eliminare a pragului de deţinere ar trebui să pună BVB pe radarul unui număr mai mare de investitori, în special investitori mari, care au capacitatea şi experienţa de a aduce o contribuţie pozitivă la dezvoltarea BVB şi a pieţei locale de capital."

Acţiunile BVB s-au apreciat, în acest an, cu 39%, ajungând, ieri, la 28,2 lei/unitate.

Grigore Chiş, directorul general al "SSIF Broker", ne-a declarat că preţul acţiunilor BVB a crescut, în ultima perioadă, pe seama vehiculării majorării pragului de deţinere. Domnul Chiş ne-a mai spus: "Dacă se va ridica pragul, atunci va începe o luptă pentru controlul Bursei. Din ceea ce văd în piaţă, s-a cumpărat mai agresiv în ultima perioadă".

• Gherguş, "Confident Invest": "BVB va sfârşi ca o sucursală a unei burse de renume sau într-o alianţă cu o bursă zonală"

Propunerea domnului Ursache de a ridica pragul de deţinere la BVB este incitantă, mai ales că această temă nu a fost discutată deseori în Piaţa de Capital, găsindu-ne în situaţia captivă de a lucra cu o prevedere din 2004, care a trecut multă vreme neobservată, consideră Nicolae Gherguş, directorul general al "Confident Invest".

Domnia sa ne-a declarat: "Există două aspecte ce trebuie luate în considerare.

Primul, care s-a pus în discuţie la câteva Adunări Generale, ţine de gestionarea dificilă a acţiunii concertate, mai ales la nivelul de 5%, şi în cazurile de convocare a AGA, dar chiar şi uneori în cazul votului. Teoretic, un prag are rolul de a proteja emitentul de o potenţială preluare sau de a oferi un anumit nivel de protecţie acţionarilor minoritari. În ambele situaţii însă, pare nepotrivit ca însăşi Bursa, simbolul capitalismului şi deci al liberalismului, să se arate în faţa investitorilor cu astfel de restricţii.

Al doilea aspect este cel al unei potenţiale preluări şi implicit, al alinierii la tendinţele de concentrare de pe plan mondial. Toate aspiraţiile foştilor şi actualilor lideri ai BVB, de a «deveni un lider regional», de a «deveni un hub zonal» al investitorilor sau «cea mai puternică bursă din sud-estul Europei» nu au trecut niciodată de nivelul declaraţiilor de campanie şi nu au fost niciodată percepute de participanţii la piaţă decât cel mult ca elemente personal-motivaţionale pentru cei care le-au emis. Trebuie să fim cinstiţi şi să ne vedem lungul nasului, în afară de Chişinău sau Tirana, nu cred că există vreo bursă în jur care să aspire la a fi preluată de BVB. Este clar pentru aproape toată lumea că BVB va sfârşi ca o sucursală a unei burse de renume (în cazul fericit) sau poate va intra într-o alianţă cu o bursă zonală - Varşovia sau grupul Viena-Praga-Budapesta - într-o situaţie neutră. Spun asta bazându-mă în totalitate pe capacitatea Statului Român de a înţelege Piaţa de Capital şi avantajele pe care aceasta i le-ar oferi dacă politicienii români ar avea cea mai mică înclinaţie către transparenţă şi bună guvernanţă a companiilor Statului".

Domnul Gherguş conchide că tema ridicării pragului la BVB trebuie cântărită cu atenţie: "Opinia mea este că, dacă se ajunge la concluzia majoritară că pragul de 5% trebuie ridicat, atunci un altfel de prag, indiferent la ce valoare, nu şi-ar găsi rostul, ceea ce ar putea deschide pentru BVB noi oportunităţi".

• Reprezentanţii London Stock Exchange, la Bucureşti

Pe fondul acestor lupte de putere în "paharul cu apă" BVB, piaţa noastră de capital începe să devină interesantă pentru autorităţi, iar soarta sa pare să se discute la un nivel mai mare.

Ani de zile, reprezentanţii statului au ignorat piaţa bursieră, însă în ultima perioadă au dat drumul la oferte, listând Nuclearelectrica şi Romgaz, şi promiţând alte câteva societăţi pentru anul viitor.

Ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu s-a întâlnit, marţi, cu o delegaţie a Bursei de la Londra (London Stock Exchange).

Potrivit Ministerului Finanţelor, întâlnirea a avut loc în contextul recentului succes internaţional al listării companiei Romgaz şi a interesului deosebit manifestat de investitorii străini pentru sectoare româneşti cu potenţial investiţional (energie, transporturi, agricol), precum şi în contextul în care în anul 2014 vor fi listate o serie de companii de stat, în special din domeniul energiei (Hidroelectrica, Electrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara).

Pe agenda discuţiilor s-au regăsit subiecte precum definirea şi implementarea unei strategii pentru următoarele privatizări, atragerea de noi investitori cu suportul Bursei de la Londra, precum şi expunerea media a României faţă de comunitatea financiară internaţională.

Ministerul Finanţelor anunţă că se va implica în mai multe grupuri de lucru cu reprezentanţi ai bursei, ai ASF, care vor viza asigurarea unui climat favorabil investiţiilor străine în România, atragerea de surse de capital prin piaţa de capital ca alternativă la creditarea de către băncile comerciale şi în general, adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru stimularea sectorului privat a IMM-urilor.

Reprezentanţii BVB şi cei ai ASF nu ne-au răspuns, până la închiderea ediţiei, dacă au avut şi ei întâlniri cu London Stock Exchange.

Apropierea Ministerului Finanţelor de piaţa de capital consistentă cu ideea care începuse să aibă circulaţie în primăvara acestuia an - o posibilă fuziune între Bursa de Valori Bucureşti şi OPCOM, administratorul bursei noastre de energie, deţinut integral de Transelectrica. Dacă statului pare să îi surâdă ideea, unii dintre actorii pieţei de capital nu sunt atât de receptivi.

Gabriel Filimon ne-a spus: "Fuziunea BVB cu OPCOM mi se pare o fantezie. Nu cred că poate fi aplicată. Ideea este foarte bună, problema este disponibilitatea investitorilor de pe piaţa de capital de a se asocia cu statul".

În schimb, se pare că SIF-urile vor să resusciteze ideea fuziunii BVB cu Sibex, bursa derivatelor de la Sibiu.

Mihai Fercală, preşedintele SIF3 Transilvania, a spus-o în clar, într-un interviu acordat ziarului BURSA, în noiembrie: "Consider că Bursa din Sibiu trebuie să fuzioneze cu cea din Bucureşti. Noua bursă ar putea avea două platforme de tranzacţionare, una la Bucureşti, alta la Sibiu (pentru tranzacţii cu derivate). Cred că SIF-urile trebuie să se concentreze pe acest subiect, este în interesul lor".

Gabriel Filimon ne-a spus că ideea fuziunii BVB cu Sibex i se pare în continuare bună: "După părerea mea, nu s-a reuşit din cauza acţionarilor".

În schimb, Grzegorz Konieczny spune că o asemenea fuziune ar trebui să fie analizată riguros, din punct de vedere financiar şi strategic, de către Consiliul de Administraţie al BVB, care poate ulterior emite o recomandare în acest sens pentru acţionari.