DOCUMENTUL ROMÂNIA COMPETITIVĂ Proiectele cheie de infrastructură rutieră - 3 miliarde de euro - 07.12.2016

• Proiectele de infrastructură feroviară ne-ar costa circa 5,2 miliarde de euro

Infrastructura de transport subdezvoltată, comparativ cu necesităţile regionale, este un factor care afectează în mod direct dezvoltarea economică a României, potrivit documentului final "România competitivă", care precizează: "Din totalul de 2.500 de km de drumuri integrate reţelei Trans-Europene, doar 700 de km respectă standardele în domeniu. Costurile pentru completarea reţelei de autostrăzi care să conecteze strategic atât provinciile istorice între ele, cât şi România de restul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 16 miliarde de euro, în timp ce fondurile structurale alocate pentru perioada 2014 - 2020 sunt de doar 4 miliarde. Pe lângă necesarul de noi construcţii, aproximativ 40% din reţeaua de transport existentă are nevoie de lucrări de reabilitare şi modernizare, ceea ce impune cheltuieli suplimentare.

Autorităţile au ca obiectiv principal selectarea proiectelor cheie de infrastructură rutieră, valoarea totală a investiţiilor ridicându-se la circa 3 miliarde de euro, potrivit documentului final "România competitivă" .

Centura Bucureşti Nord (A0) - în regim de drum expres, are un buget de 4.500 milioane lei (echivalent 1.000 milioane euro), Tronsonul Sibiu-Piteşti (116,6 km) - 7.650 milioane lei (echivalent 1.700 milioane euro), Tronsonul Tg. Mureş-Iaşi - 1.350 milioane lei (echivalent 300 milioane euro) - bugetul alocat studiilor de fezabilitate.

Un alt obiectiv în domeniul infrastructurii de transport constă în finalizarea proiectelor de infrastructură feroviară care ne-ar costa circa 5,2 miliarde de euro, din care 3.100 milioane euro reprezintă bugetul deja alocat, iar diferenţa de 2.100 milioane euro reprezintă necesarul de finanţare.

Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a

Coridorului IV Pan-European, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Sighişoara - Coşlariu, are ca termen estimat pentru finalizarea lucrării martie 2020 şi un buget de 2.629 milioane lei (echivalent 584 milioane euro).

Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a coridorului Pan - European IV, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu o viteză de 160 km/h, tronsonul Coşlariu - Simeria, are ca termen estimat pentru finalizarea lucrării noiembrie 2019 şi un buget de 2.943 milioane lei (echivalent 654 milioane euro).

Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră - Curtici - Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan - European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, Tronsonul 2: Km 614 - Gurasada şi Tronsonul 3: Gurasada -Simeria - 141,178 km, are anul 2020 ca termen estimat pentru finalizarea lucrării şi un buget de 10.907 milioane lei (echivalent 2.424 milioane euro).

Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunea Braşov - Sighişoara, subsecţiunile: 1. Braşov - Apaţa si 3. Caţa -Sighişoara - 85 km, care ca termen estimat pentru finalizarea lucrării 2020 şi un buget de 3.685 milioane lei (echivalent 819 milioane euro).

Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunea Braşov - Sighişoara, subsecţiunea 2. Apaţa - Caţa - 44 km, care ca termen estimat pentru finalizarea lucrării anul 2020 şi un buget de 3.266 milioane lei (echivalent 726 milioane euro).

• Guvernanţii propun înfiinţarea unei noi Companii Naţionale de Investiţii Rutiere

Autorităţile mai au în vedere, în documentul final "România competitivă", îmbunătăţirea cadrului instituţional pentru implementarea proiectelor prioritare de infrastructură. Bugetul total pentru acest obiectiv se ridică la circa 40 milioane de euro.

Pentru realizarea acestei ţinte, guvernanţii propun înfiinţarea unei noi Companii Naţionale de Investiţii Rutiere care să gestioneze într-un cadru mai eficient proiectele strategice (buget: 180 milioane lei - echivalent 40 milioane euro), crearea unui cadru eficient şi profesionist pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru coridoarele prioritare (cu scopul final de a genera proiecte mature care să poată fi eligibile spre finanţare); identificarea unor proiecte de infrastructură eligibile pentru a fi finanţate pe termen lung prin instrumente specifice pieţei de capital (e.g. infrastructure bonds, contractarea împrumuturile IFI (BEI/ BERD), şi lansarea unui astfel de proiect de finanţare.

În perioada 2007 - 2013, România a avut la dispoziţie aproximativ 4,6 miliarde de euro prin fonduri structurale europene pentru transport, din care a absorbit aproximativ 60%, pondere cu impact asupra tuturor modurilor de transport, precizează autorităţile în documentul România competitivă, adâugând: "Câteva dintre cauzele absorbţiei scăzute au fost: schimbări majore cu caracter repetitiv la nivelul structurilor decizionale ale Ministerului Transporturilor, cu impact asupra fluxului de personal de conducere la nivelul direcţiilor funcţionale ministeriale şi, implicit, asupra unităţilor din subordine (de ex., CNADNR); lipsa capacităţii administrative în Ministerul Transporturilor şi CNADNR prin corelare cu motivul anterior menţionat, situaţie care a generat un flux de personal cu impact asupra managementului proiectelor şi asupra termenelor de implementare a acestora; instabilitatea priorităţilor de investiţii (lipsa unei strategii pe termen lung); pregătirea deficitară a proiectelor (studii de fezabilitate realizate neprofesionist şi transferarea responsabilităţii către constructor, în paralel cu implementarea contractelor de tip Fidic Galben, care au condus la apariţia unor modificări la faza de elaborare Proiect Tehnic generate de către constructori); procesul greoi de avizare si autorizare; lipsa de atractivitate a pieţei de construcţii (din cauza lipsei de predictibilitate a pieţei şi a condiţiilor de contractare, lipsa unei strategii coerente care să definească priorităţile investiţionale în domeniul transporturilor).

Prioritatea trebuie să o constituie finalizarea proiectelor finanţate din fonduri UE, concentrându-ne în acelaşi timp şi asupra procesului de elaborare a documentaţiei tehnico-economice, pentru a se asigura evitarea erorilor de proiectare care au condus la întârzieri majore în perioada anterioară de programare POST 2007-2013".