DRAGOŞ DAMIAN, APMGR: "Taxa clawback blochează investiţii de 50 milioane euro, în acest an"

Ţara noastră este pe cale să piardă investiţii în valoare de 50 de milioane de euro, în acest an, ca efect al taxei clawback, potrivit lui Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că aceşti bani erau programaţi să fie cheltuiţi de companiile farma pentru dezvoltarea facilităţilor de producţie locale.

Deşi sistemul ajutoarelor de stat este încurajator, din cauza taxei clawback companiile îşi suspendă investiţiile cel puţin până se va ajunge la o predictibilitate a situaţiei, potrivit lui Dragoş Damian, care a adăugat că, prin amânarea investiţiilor şi scoaterea din piaţă a unor produse, ar putea avea loc şi disponibilizări de personal în industria farma.

Preşedintele APMGR a anunţat că, din 2011 (când a fost introdusă taxa clawback) şi până în prezent, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente, conform datelor Cegedim, din care peste jumătate aveau un preţ mai mic de 50 de lei, iar 45% din ele erau fabricate în ţara noastră. "Această tendinţă se va accentua, cu efecte sociale şi economice grave", a subliniat domnia sa.

Prin dispariţia acestor produse şi utilizarea alternativelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament, potrivit lui Dragoş Damian, care subliniază: "Datele confirmă avertismentele noastre: medicamentele accesibile dispar de pe piaţă, iar creşterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii locali. Avem perspectiva unui dezastru. Medicamentele care încă nu au ieşit din piaţă se vând fără profit".

Reprezentantul APMGR a menţionat că sunt cazuri în care pacienţi care plăteau, înainte, 50-60 de bani pe lună, acum plătesc, pentru tratamentele pe care le urmează, 50-60 de lei.

Domnia sa a atenţionat că taxa clawback va continua să crească, în condiţiile actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule: "Doar includerea celor 17 medicamente orfane, implementată deja de Ministerul Sănătăţii, va determina o creştere cu încă 10% a taxei clawback, după ce, în T4 2013, aceasta a înregistrat o creştere de 20% faţă de trimestrul anterior, ca urmare a renunţării la listele de aşteptare pentru programele naţionale. În absenţa unei formule de calcul diferenţiat al taxei clawback, povara fiscală rezultată se va transfera în mod injust asupra producătorilor de medicamente generice".

Taxa clawback se aplică neuniform şi la preţul greşit al produselor, fiind calculat acelaşi procent pentru toţi producătorii de medicamente, indiferent de vânzări, iar procentul fiind aplicat la preţul de raft, nu la cel de producţie, care include şi adaosul comercial al distribuitorilor.

Potrivit domnului Damian, taxa clawback este plătită cu circa şase luni înainte ca producătorii să-şi primească banii de la companiile farma, care, de multe ori, intră în insolvenţă.

În aceste condiţii, APMGR cere Guvernului corectarea neîntârziată a formulei de calcul pentru taxa clawback.

APMGR reaminteşte că soluţia unui clawback diferenţiat, bazată pe introducerea unei proporţii de maxim 65% în procentul actual, a fost deja agreată de Ministerul Sănătăţii şi CNAS şi acceptată de Ministerul de Finanţe şi de organismele financiare internaţionale ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, dar că aplicarea ei "întârzie în mod nejustificat".

"Considerăm că 65% din ceea ce se calculează acum ar fi o taxă justă pentru producătorii de generice şi propunem, aşadar, aplicarea unei taxe diferenţiate. Totodată, observăm o lipsă de voinţă politică. Soluţia stă doar în pixul domnului Victor Ponta şi îl rugăm pe acesta să-şi folosească pixul, pentru a împiedica moartea industriei farma. Un calcul diferenţiat pentru medicamentele cu preţ accesibil, care sunt în majoritatea lor generice, ar afecta pozitiv două treimi din tratamentele utilizate pentru bolile cronice, folosite de cele mai vulnerabile categorii sociale în tratarea unor afecţiuni precum cancer, diabet, afecţiuni cardiovasculare, reumatice, ale aparatului respirator, precum şi antibioticele la preţuri accesibile".

Pentru mulţi producători români, exporturile reprezintă o gură de aer proaspăt, ne-a spus, recent, Dragoş Damian, subliniind: "Se încearcă soluţii pe export sau pe medicamente fără prescripţie, pentru care nu se plăteşte taxa clawback. Exporturile nu reprezintă, însă, o soluţie, întrucât se exportă foarte greu medicamente, în condiţiile în care acestea trebuie înregistrate în fiecare ţară, procedură ce durează 1-2 ani".

În prezent, pe rolul instanţei se află 150 de litigii care au ca obiect taxa clawback, companiile începând să câştige în defavoarea statului pe cazurile de plată a taxei pentru distribuitori şi farmacişti, ne-a precizat şeful APMGR: "Aşteptăm şi de la Curtea Constituţională să vedem dacă plata pentru ceilalţi agenţi economici este constituţională". Ca urmare a pierderii proceselor, statul va trebui să plătească diferenţa dintre suma de bani achitată conform formulei actuale şi suma care ar fi rezultat din aplicarea taxei la preţul de producător, potrivit domniei sale: "Statul va trebui să regularizeze situaţia creată, pentru că este vorba de cel puţin 1,5 miliarde lei ce trebuie returnaţi producătorilor".

Autorităţile refuză dialogul cu industria, atât ARPIM, cât şi APMGR prezentând soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii, ne-a mai declarat Dragoş Damian.

Potrivit domniei sale, în Parlament se află unele proiecte pentru modificarea acestei măsuri: "S-au perindat trei-patru variante de proiecte în Parlament, nu mai ştim care este la aprobare".

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ne-au confirmat, recent, că un proiect legislativ pentru modificarea taxei clawback se află în dezbatere în Parlament: "Având în vedere obligaţiile asumate de Guvernul României în scrisoarea de intenţie semnată cu organismele financiare internaţionale, există un proiect privind calculul diferenţiat al taxei clawback care, în prezent, se află în discuţie. Ministerul Sănătăţii apreciază necesitatea asigurării unui cadru legal şi instituţional care să fie agreat de către toţi partenerii de dialog, respectiv instituţiile financiare internaţionale, autorităţi şi asociaţiile producătorilor de medicamente".