Dragu: "România a încheiat 2016 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB"

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,6% din produsul intern brut (PIB) pentru întregul an 2016, sub nivelul programat, de 2,8% din PIB, a declarat, ieri, fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, pentru Bloomberg.

Pentru întregul an 2016, bugetul prevedea un deficit bugetar de 2,95% din PIB după metodologia europeană ESA şi 2,8% pe metodologia cash, potrivit news.ro.

După primele 11 luni ale anului 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la 5,5 miliarde lei, de la 1,3 miliarde lei în octombrie, reprezentând 0,73% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate la finalul anului trecut de Ministerul Finanţelor.

Astfel, potrivit declaraţiilor ministrului, în luna decembrie 2016 s-a realizat un deficit de 1,9% din PIB.

Mistrul a menţionat, într-o declaraţie pentru Digi 24, că a lăsat o schiţă de buget noului guvern, cu deficit bugetar 2,99% din PIB.

Economistul Lucian Isar a publicat, pe blogul său, o serie de sfaturi pentru Cabinetul Grindeanu, pentru a rămâne sub deficitul bugetar de 3%, în condiţiile promisiunilor electorale făcute de PSD: "Nu cred că multă lume se întreabă cum va sta România în 2017 cu deficitul bugetar sub 3%. Pentru cei care totuşi se întreabă, aveţi mai jos câteva soluţii simplu de înţeles: - urgentarea aprobării implementării prin lege a Directivei Europene privind eliminarea unor practici de erodare a bazei de impozitare; - ajustarea nivelului "redevenţelor" la media europeană; - reducerea temporară a sifonării din companiile şi instituţiile de stat inclusiv prin scoaterea din procedura de insolvenţă; - reducerea costului finanţării datoriei statului de vreme ce beneficiezi ca stat de independenţa monetară şi de inflaţie negativă; - reducerea costului datoriei companiilor de stat; - obţinerea de dobândă la aurul deţinut de Statul Român".

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a transmis, într-un articol publicat pe pagina personală, cosmin-marinescu.ro, că nu trebuie să mai facem deficite în anii de boom economic: "Decidenţii statali trebuie să gândească pe termen lung şi să facă pe termen scurt exact ceea ce este corect să se întâmple pe termen lung. Avem nevoie, în acest sens, de o guvernare realistă, care să transceadă termenul scurt şi latura cantitativă, în favoarea termenului lung şi a abordărilor calitative.

Ori aceasta înseamnă consecvenţă pe calea reformelor structurale, transparenţă şi simplificare fiscală, decuplarea clientelei politice de la banul public, reducerea birocraţiei şi creşterea libertăţii economice, deci, în esenţă, regândirea profundă a relaţiei dintre stat şi cetăţean. O economie sănătoasă trebuie să prospere în sens calitativ, prin productivitate şi competitivitate, căci de aici va veni prosperitatea durabilă".

Anca Dragu a precizat că, în draftul de buget, au fost introduse creşterile salariale, dar nu şi alte elemente care erau în programele partidelor politice, indiferent care erau aceste partide politice.

Programul de guvernare al PSD estimează că economia românească va creşte cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiştii economici, pe baza creşterii salariilor bugetarilor, a creşterii investiţiilor publice şi a reducerii taxelor.

În programul detaliat al PSD, partidul se angajează să respecte plafoanele valabile la nivelul Uniunii Europene, menţinând deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2020 şi datoria publică în limitele actuale.

PSD estimează un deficit bugetar de 2,7% din PIB pentru 2017, 2,6% din PIB în 2018, 2,3% din PIB în 2019 şi 2% din PIB în 2020.

Economiştii PSD estimează să Guvernul va obţine venituri suplimentare la buget de 22 miliarde lei prin aplicarea măsurilor promise în campanie, urmând ca măsurile să genereze venituri bugetare în plus de 99 miliarde lei în 2020.