DUPĂ ATACURILE PREMIERULUI LA BNR ŞI SISTEMUL BANCAR, Bancherii nu răspund la declaraţiile politice

Bancherii preferă să nu răspundă atacurilor primite de la nivel politic, considerându-le doar "pentru imagine".

"Eu la declaraţii politice nu răspund", a spus, sâmbătă, Eugen Rădulescu, director Direcţia Stabilitate Financiară BNR, în cadrul unui seminar organizat de Consiliul Concuren ei i Consiliul Patronatelor Bancare din România. Domnia sa caracterizat declaraţiile politice critice la adresa sistemului bancar şi a Băncii Naţionale drept "o gălăgie".

"Nu reacţionez la declaraţii politice, pentru că nu cred că ne sunt adresate nouă. Cred că sunt doar aşa pentru imagine", a declarat şi Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.

Săptămâna trecută, premierul Mihai Tudose a lansat un nou atac la adresa BNR, pe tema creşterii ROBOR. Acesta a spus: "Cei de la Banca Naţională au fost un pic plecaţi de acasă. Trebuia să aibă grijă să nu crească (n.r. dobânzile). Noi am luat banii de la companiile mari. Erau banii statului, nu i-am furat. BNR trebuie să reglementeze situaţia. Asta trebuie să facă. Nu am avut o discuţie cu guvernatorul şi s-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare, pentru că chiar vreau să îl întreb pe guvernator dacă domnul Vasilescu chiar reprezintă BNR când iese cu declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema domniei lui, dar să-şi pună tricou pe care să scrie privat. Dacă iese în tricou cu BNR, avem altă discuţie. Dar măcar să ştim: mai e Banca Naţională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă, foarte bună de altfel".

Eugen Rădulescu a comentat: "E o declaraţie politică. Ce ar trebui să mă duc să-i fac? În primul rând, eu cred că în momentul de faţă, discuţia despre ROBOR este cu totul disproporţionată. Decoamdată vorbim de o creştere de la 1% la 1,5%, vorbim despre o creştere de 50 de puncte de bază. Inflaţia a crescut cu mult mai mult decât atât. Vremea dobânzilor mici se termină".

Întrebat dacă ar trebui să ne aşteptăm la rate mai mari, oficialul BNR a răspuns că "sigur că da": "De când tot spunem treaba asta? Vor creşte şi dobânzile la depozite, evident. Deocamdată, dobânzile la depozite sunt foarte, foarte scăzute şi ele deja nu mai acoperă inflaţia".

Domnia să adăugat că suntem în zona declaraţiilor belicoase, deocamdată: "Când vom avea influenţe pe curs din cauza acestor declaraţii, ne vom îngrijora, dar deocamdată avem doar o gălăgie".

• Rădulescu: O majorare a dobânzilor cu 1-2 puncte procentuale va creşte gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri mici cu 10 puncte procentuale

Potrivit oficialului BNR, o creştere cu 1-2 puncte procentuale a dobânzilor va însemna o urcare cu 10 puncte procentuale a gradului de îndatorare a debitorilor cu venituri sub medie: "În prezent, la cele mai joase dobânzi din istorie, rata medie de îndatorare a acestei categorii este de 65% pentru creditele ipotecare. Va ajunge la 75%.Deocamdată nu e cazul". Domnia sa a menţionat că, la creditele de consum, este îngrijorătoare rata de neperformanţă: "Avem o rată de a creditelor neperformante de 14%, când dobânzile sunt la niveluri minime. Nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla când vor creşte dobânzile".

În urmă cu un an, Eugen Rădulescu spunea că scenariul dobânzilor scăzute ar putea să mai dureze: "În momentul de faţă nu avem niciun scenariu că dobânzile ar lua-o din loc la Prima Casă. Desigur, nu putem exclude total că acest lucru nu s-ar putea întâmpla, pentru că nu ai cum să prevezi viitorul. Însă, haideţi să nu aplicăm politica drobului de sare. (...) La un seminar recent desfăşurat la Frankfurt, s-a discutat despre situaţia dobânzilor mici de acum şi cât ar mai putea dura aceasta. Într-unul din scenarii, dobânzile mici ar mai putea dura 2-3 ani sau, în alt scenariu, 5-10 ani, după care se re-evaluează piaţa. Concluzia a fost că probabilitatea ca dobânzile să o ia din loc în economia mondială este foarte, foarte scăzută. Nu există niciun scenariu ce poate fi construit care să confirme că dobânzile pe plan mondial ar lua-o în sus. Dacă la noi ar lua-o în sus, ar însemna că au crescut presiunile inflaţioniste. Din ce cresc presiunile inflaţioniste? În primul rând, din creşterea salariilor peste productivitate, lucru la care asistăm, e drept, în România, însă nu putem sub nicio formă să susţinem că la noi această creştere a salariilor peste productivitate ar avea un solid caracter inflaţionist".

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins vineri nivelul de 1,58%, cel mai mare din ianuarie 2015 până în prezent, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).