DUPĂ CE EUREKO PENSII A SPART GHEAŢA, "Aegon SAFPAP" şi "BRD Pensii" nu exclud investiţiile în aur

• Titlurile de stat străine - 1,05% din totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat

La scurt timp după ce Eureko a spart gheaţa şi a devenit primul fond de pensii care a investit în mărfuri, prin achiziţia a şapte kilograme de aur, reprezentanţii "Aegon SAFPAP" (administratorul fondului de pensii "Vital") şi "BRD Pensii" ne-au declarat că nu exclud investiţii viitoare în metalul preţios. În schimb, oficialii "Allianz-Ţiriac Pensii Private" şi "BCR Pensii" ne-au precizat că nu iau în calcul, încă, investiţii în acest plasament.

Adrian Stavaru, directorul de inves-tiţii al "Aegon SAFPAP", ne-a declarat că este posibil ca societatea să investească o mică parte din active în aur pentru diversificarea plasamentelor, adăugând, însă, că este puţin probabil că va investi şi în alte mărfuri până la finele anului. Domnia sa a adăugat, însă, că în ciuda aprecierii din ultimele luni, în termeni ajustaţi la inflaţie, preţurile actuale sunt încă sub nivelul celor din ianuarie 1980. Susţinerea trendului de apreciere a aurului ar putea fi alimentată în continuare, de mai multe surse, printre care îngrijorarea investitorilor faţă de statutul de monedă de rezervă a dolarului american (având în vedere tentaţia de diluare a deficitelor prin inflaţie), potrivit domniei sale.

Adrian Stavaru a declarat: "În acest context, aurul poate fi văzut ca o alternativă de hedge la dolar. Scenariul unei inflaţii ridicate pe termen lung, însă, chiar dacă este posibil, e puţin probabil".

Directorul de investiţii al "Aegon SAFPAP" susţine că "poate mult mai importantă ar fi cererea crescută din partea economiilor emergente din Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa", adăugând că în prezenţa a milioane şi milioane de noi consumatori a căror putere de cumpărare creşte necontenit, cererea pentru aur va spori inevitabil.

O altă sursă de susţinere a trendului de apreciere a aurului în viitor este aceea că rezervele de aur ale băncilor centrale din economiile emergente sunt, încă, mult sub nivelul celor din economiile dezvoltate, potrivit domniei sale.

Adrian Stavaru a subliniat, însă, că este bine de avut în vedere riscurile asociate plasamentelor în aur. Astfel, domnia sa a afirmat: "Preţul aurului, ca şi cel al altor metale preţioase este foarte sensibil la mişcările ratelor de dobândă. Acestea se află momentan la niveluri foarte scăzute; aurul nu plăteşte nici dobânzi, nici dividende, astfel o creştere a dobânzilor s-ar reflecta direct în preţul aurului. Una peste alta, din dorinţa diversificării în faţa unor evenimente extreme, investiţia în aur a unei părţi mo-deste din active ni se pare re-zonabilă".

Rozaura Stănescu, directorul general BRD Pensii, ne-a declarat că, în funcţie de evoluţia pieţei, fondul nu exclude investiţiile în aur.

Crinu Andănuţ, directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii Private, nu consideră oportună modificarea claselor de active în care să investească, în prezent, societatea pe care o reprezintă, prin investiţii în aur.

Domnia sa ne-a declarat: "În-cercăm să menţinem o abordare prudenţială vizavi de investiţiile făcute, iar volatilitatea demonstrată de anumite active (printre care şi aurul), în ultima perioada de timp, nu se încadrează în acest profil". Totodată, Crinu Andănuţ a afirmat: "Nu excludem posibilitatea de a vedea noi maxime ale preţului pentru metalul preţios până la sfârşitul anului. Vreau să subliniez, însă, că investiţiile pe care le fac fondurile de pensii au un orizont de timp de zeci de ani".

Simona Diţescu, director general "BCR Pensii", ne-a declarat: "Conform legislaţiei actuale, toate activele deţinute de fondurile private de pensii sunt păstrate de către banca custode, prin urmare, fondurile de pensii nu au acces decât la un număr foarte mic de mărfuri şi nu pot realiza o diversificare ridicată în cadrul acestei clase de active. De asemenea, procentul maxim permis în total active este mic. Avem încredere că odată cu schimbarea legislaţiei actuale, investiţiile în mărfuri vor putea fi realizate şi cu ajutorul derivatelor".

• Fondurile de pensii au preferat investiţiile în titluri de stat emise de Ungaria şi Croaţia

Titlurile de stat străine reprezentau 1,05% din totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), la finele lunii trecute, potrivit CSSPP. Dintre acestea, fondurile de pensii au efectuat investiţii în titluri de stat emise de ţări membre ale Uniunii Europene (UE), cât şi de ţări non-UE. Astfel, titlurile de stat emise de Ungaria reprezintă 1,02% din portofoliul fondurilor de pensii la Pilonul II, iar cele emise de Croaţia, 0,03%, la finele lunii august a acestui an, potrivit reprezentanţilor CSSPP.

Investiţiile străine ale fondurilor de pensii administrate privat, respectiv cele din Pilonul II, au fost efectuate în ţări precum Ungaria (titluri de stat, acţiuni), Croaţia (titluri de stat), Spania (obligaţiuni municipale), Suedia (obligaţiuni municipale), Germania (obligaţiuni corporative, acţiuni), Marea Britanie (obligaţiuni corporative, acţiuni), Irlanda (obligaţiuni corporative), Olanda (obligaţiuni corporative), Franţa (obligaţiuni corporative, acţiuni), Norvegia (obligaţiuni corporative), Austria (obligaţiuni corporative, acţiuni), Belgia (obligaţiuni corporative), Cehia (acţiuni), Luxemburg (fonduri de investiţii), Polonia (acţiuni) şi Grecia (acţiuni), până la finele lunii august, potrivit datelor CSSPP.

Simona Diţescu ne-a declarat: "Majoritatea activelor deţinute de Fondul de Pensii Administrat Privat BCR sunt investite în România însă, din motive de diversificare şi creştere a randamentului, au fost realizate şi investiţii în pieţe străine. Principalele plasamente financiare străine ale Fondului au fost realizate în ţări precum Polonia, Ungaria sau Cehia". Simona Diţescu ne-a mai precizat că "titlurile de stat emise de alte ţări decât România reprezentau (la 30.06.2011) 3,16% din activele totale ale Fondului de Pensii Administrat Privat BCR". Domnia sa a adăugat că "motivul principal pentru care au fost achiziţionate aceste titluri este diversificarea portofoliului".

Simona Diţescu ne-a declarat: "Investiţiile mai sus menţionate au fost realizate în ţări cu rating de minim investment grade".

Crinu Andănuţ ne-a declarat că societatea pe care o conduce preferă investiţiile în piaţa locală, întrucât oferă numeroase oportunităţi superioare celor din pieţele "dezvoltate", adăugând, însă, că încearcă să diversifice expunerea şi către celelalte pieţe europene.

Domnia sa a adăugat: "Urmărim atent evoluţia pieţei şi oportunitatea unor posibile viitoare investiţii în titluri guvernamentale străine, dar, pentru moment, considerăm că piaţa locală încă oferă numeroase oportunităţi.

Adrian Stavaru ne-a precizat că plasamentele financiare străine din structura portofoliului de investiţii "Aegon SAFPAP" pentru Pilonul II de pensii private obligatorii au fost direcţionate către ţări europene precum Luxemburg, Olanda, Austria, Marea Britanie şi Irlanda.

Pe de altă parte, Rozaura Stănescu ne-a declarat că plasamentele financiare străine pentru Pilonul II deţinute de fond, în prezent, sunt acţiuni şi obligaţiuni emise de companii franceze.

Aproximativ 89,02% din activele fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) au fost plasate în ţara noastră, potrivit raportului CSSPP aferent lunii august de anul acesta. Restul de 10,98% reprezintă investiţii externe, din care investiţiile în UE sunt 10,95%, iar investiţiile în state terţe, 0,03%.