English
Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va înlocui la nivelul anilor 2025-2030 capacităţi actuale de producţie care vor ieşi din uz fie din considerente de natură tehnică, fie din considerente de politici energetice europene, aşa cum este menţionat în Strategia guvernamentală de continuare a proiectului lansată în anul 2014, a transmis Daniela Lulache, directorul general al "Nuclearelectrica".
Reacţia a venit ca replică la comunicatul anterior al Fondului Proprietatea, care precizase că proiectul rea-ctoarelor 3 şi 4 este nefezabil.
"Dublarea capacităţii nucleare va suplini un gol energetic, nu va fi o suplimentare cantitativă", a spus Daniela Lulache.
Aceasta adaugă că strategia energetică europeană, asumată şi de România în calitate de stat membru, prevede ţinte clare de decarbonizare (o reducere a CO2 cu 40% până la nivelul anilor 2030), statele membre având dreptul de a-şi stabili un mix energetic echilibrat care să asigure nu doar ţintă de decarbonizare, dar, simultan, cerinţele de sistem energetic: "Sursele regenerabile, a căror importanţă este de necontestat în acest context, nu pot asigura singure aceste ţinte, fiind necesar un mix echilibrat în care energia nucleară, prin caracteristicile sale, devine o soluţie la fel de importantă. Un mix echilibrat care să asigure un sistem energetic robust, optim funcţional şi care să confere unui stat capacitatea de a juca un rol important în regiune simultan cu asigurarea necesităţilor pentru propriii consumatori nu se poate crea pe polarizarea resurselor cu rol major în noua paradigmă energetică: energie nucleară vs. energie regenerabilă".
Directorul general al SNN apreciază că Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va aduce beneficii economico-financiare certe pentru SNN prin: "-valorificarea activelor existente, aflate în conservare, care în prezent nu generează niciun fel de venit; -venituri din operarea Unităţilor 3 şi 4 de către SNN, conform prevederilor Strategiei de continuare a proiectului; -venituri din asigurarea fasciculelor de combustibil produse de FCN Piteşti, sucursala SNN, necesare operării celor două reactoare; -SNN va primi dividende rezultate din participaţia minoritară în compania de tip producător independent de energie înfiinţată după expirarea duratei de viaţă (de aproximativ 2 ani) a companiei de proiect".
Daniela Lulache mai spune că acţionarii SNN nu vor fi prejudiciaţi în niciun fel nici în prezent întrucât contribuţia efectivă a SNN la capitalul social al noii companii de proiect este în numerar doar în valoare de 2 milioane de euro, conform strategiei proiectului: "Restul contribuţiei SNN la capitalul social va fi doar cu activele existente. EnergoNuclear va fi absorbită integral în noua companie proiect, aşadar investiţia SNN în EnergoNuclear va fi recuperată, neexistând posibilitatea unei pierderi nici în acest caz".
Fondul Proprietatea a susţinut că Proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 ar putea crea mari prejudicii acţionarilor "Nuclearelectrica" (SNN) în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung.
"Potrivit ultimelor declaraţii publice ale reprezentanţilor Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiţiei doar la un preţ al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce preţul actual pe piaţa OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferenţă de preţ arată clar că proiectul este nefezabil", se arată în declaraţiea FP.
Prin decizia Ministerului Energiei de a vota în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor companiei "Nuclea-relectrica" din data de 17 octombrie împotriva propunerii formulate de FP referitoare la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de SNN cu proiectul de construcţie a Reactoarelor 3 şi 4 se creează "un precedent periculos", a atras atenţia Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Acesta a precizat: "Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului aces-teia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment".
Greg Konieczny a adăugat: "Având în vedere că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerinţele de transparenţă şi raportare aplicabile companiilor listate, spre beneficiul companiei şi al tuturor acţionarilor săi".
Fondul Proprietatea mai solicită Ministerului Energiei şi altor ministere care deţin participaţii majoritare în companiile de stat să sprijine res-pectarea principiului transparenţei în companiile respective şi să informeze în mod regulat toţi acţionarii cu privire la evoluţiile semnificative cu impact asupra activităţii societăţilor.
Daniela Lulache a mai precizat: "Contextul actual de piaţă este unul caracterizat prin scăderea accentuată a preţurilor la energie şi instabilitate, context care reprezintă o provocare majoră pentru realizarea oricărui proiect mare de investiţii având în vedere rolul preţului de piaţă. Acest context este specific statelor membre ale Uniunii Europene şi chiar SUA şi Canada, nu doar României".
Domnia sa adaugă că, în ceea ce priveşte Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă nu este stabilit în prezent un nivel al strike price-ului, stabilirea acestuia depinzând de o serie de factori financiari complecşi dis-ponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulterior înfiinţării companiei de proiect: "Preţul de 82 Euro/MWh reprezintă preţul de piaţă estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050".
De asemenea, având în vedere datele estimate la nivel European şi de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creştere a preţului la energie, subliniază directorul general al SNN: "Coroborat, Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va fi pus în funcţiune în intervalul 2025-2030, aşadar, deşi realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluţia ulterioară a preţurilor poate transforma acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator".
Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, potrivit unei decizii aprobate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.
Documentul arată că dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un memorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.
• Ministerul Energiei: "Înlocuirea capacităţilor de producere a energiei învechite -prioritate absolută"
Ministerul Energiei consideră că înlocuirea capacităţilor de producere a energiei învechite şi care ies din uz în jurul anului 2025 trebuie să reprezinte o prioritate absolută pentru strategia de securitate energetică a României.
Reacţia Ministerului la comunicatul Fondului Proprietatea, care a transmis că Proiectul Reactoarelor 3 şi 4 nu este fezabil, a fost una foarte dură.
Ministerul a transmis că "discuţiile de nivel tabloidal care se pot isca în jurul acestui subiect nu ajută cu nimic la informarea corectă şi profesionistă a publicului, ci doar afectează un proiect strategic naţional".
Conform comunicatului citat, Proiectul unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă răspunde cerinţelor sistemului electroenergetic naţional în tranziţia României către o economie fără emisii de carbon şi contribuie decisiv la securitatea energetică a României şi la menţinerea stabilităţii preţului electricităţii la un nivel suportabil pentru consumatori: "România a exploatat în condiţii de maximă siguranţă şi de eficienţă tehnologică reactoarele nucleare existente, aspect confirmat de evaluările internaţionale de specialitate. România are încă, în acest moment, o bază tehnologică şi un capital uman pregătit la cele mai înalte standarde în domeniul nuclear, ceea ce ne conferă un avantaj competitiv cert. Tehnologia nucleară reprezintă o opţiune viabilă şi certă pentru a produce şi în viitorul apropiat energie curată, fără emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce va duce la protecţia mai eficientă a mediului înconjurător şi la reducerea pe termen lung a efectelor încălzirii globale.
România a investit deja peste 1 miliard de euro în infrastructura şi necesarul tehnologic dedicat reactoarele 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi fără ca acest proiect să fie pus în practică, cheltuielile deja efectuate vor deveni pierderi certe pentru bugetul de stat.
Totodată, proiectul nostru nuclear are o contribuţie directă la asigurarea securităţii, dar şi a independenţei energetice a României, fapt recunoscut şi prin deciziile forurilor abilitate la nivel naţional. Ministerul Energiei sprijină Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) pentru ca aceasta să finalizeze acest proiect în condiţii optime de eficienţă economică şi să negocieze cele mai avantajoase condiţii comerciale cu partenerii săi implicaţi în acest proiect. Nivelul preţului la care energia electrică produsă de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă va intra în Sistemul Energetic Naţional la nivelul anilor 2025 - 2030 va fi stabilit în urma unor studii de specialitate, dezbătute public şi aprobate de autorităţile naţionale şi europene competente, ca parte a procesului de autorizare a proiectului în sine.
În calitate de reprezentant al statului român în cadrul SNN, Ministerul Energiei urmăreşte creşterea valorii activului net al companiei, menţinerea disponibilităţii tehnice a grupurilor energetice pentru a asigura securitatea energetică a României. Nu urmărim şi nu vom urmări promovarea unor interese speculative fie pe piaţa de capital, fie în orice alt context.
Ministerul Energiei îşi exprimă încrederea că SNN are capacitatea de a-i convinge pe toţi acţionarii săi, în forurile de decizie statutare, asupra viabilităţii financiare a proiectelor de dezvoltare pe care le propune, în momentul când acţionarii vor fi chemaţi să decidă asupra acestora, în conformitate cu prevederile actelor constitutive ale societăţii.
Securitatea energetică a României continuă să reprezinte obiectivul primordial al Ministerului Energiei. Respingem cu hotărâre orice încercare de influenţare neprincipială a procesului actual de negociere prin intermediul unor speculaţii nefondate şi care nu au legătură cu realitatea. Considerăm că importanţa acestui proiect pentru securitatea energetică naţională este majoră şi lansăm un apel la echilibru şi rugăm toate părţile interesate să manifeste prudenţă în tratarea unor informaţii neverificate pentru a nu influenţa negativ procesul în curs".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.11.2016, 12:51)
Atata timp cat nu prezentati cetateanului de rand ,dincolo de pret, CAPABILITATILE TEHNOLOGICE ale companiei chineze de a duce la bun sfarsit cea mai importanta lucrare de investitii romaneasca NU PUTEM AVEA INCREDERE !
Veniti cu dovezile celorlalte investitii chinezesti, daca exista, pe tehnologie CANDU si mai vorbim dupa aia...
2. O afacere tehnocrata
(mesaj trimis de gigi în data de 07.11.2016, 12:59)
Din pacate , FP are dreptate. O socoteala simpla ne arata ca unitatile 3 si 4 vor produce cam 10 mil.MWh anual, timp de 50 de ani. Pentru fiecare MWh , chinezii vor primi, conform contract, 82 euro. Doar jumatate din aceasta suma va fi recuperata din vanzarea pe piata a energiei , cealalta jumatate urmand a fi platita de statul roman , adica de populatie. Populatia va baga in buzunarele chinezilor 400 mil.euro anual si ,pe toata durata de functionare a centralei , nu mai putin de 20 miliarde euro.
Exista cai mai serioase de cheltuire a banilor. Argumentele invocate in favoarea investitiei nucleare sunt puerile. Cei care vor semna contractul in aceste conditii au toate motivele sa se teama in viitor pentru libertatea lor.