Enel, pe punctul să-şi vândă activele din Rusia

• Gazprom a redus din nou livrările către Europa, prin gazoductul Nord Stream

Enel este aproape de un acord privind vânzarea activelor sale din Rusia şi vede turbulenţele de pe piaţă provocate de invadarea Ucrainei ca un impuls pe termen lung pentru industria energiei regenerabile din Europa, a afirmat directorul general al companiei energetice italiene, Francesco Starace, transmite Reuters.

"Cred că suntem aproape de o soluţie finală în acest sens. În câteva săptămâni vom rezolva", a declarat Starace la un eveniment organizat de Reuters în New York, conform Agerpres.

Enel are în Rusia două parcuri eoliene şi trei centrale electrice pe bază de gaze, iar în martie a anunţat că explorează opţiunile privind aceste active, după invadarea Ucrainei.

Starace a adăugat că firma nu este încă pregătită să anunţe detaliile potenţialei tranzacţii sau să dea publicităţii numele potenţialului cumpărător.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a forţat, de asemenea, Europa să caute gaze naturale din alte surse, dar concentrarea pe majorarea aprovizionării regiunii cu combustibili fosili este doar temporară, a explicat şeful Enel, adăugând: "Este doar un instrument pentru supravieţuire, pentru a depăşi perioada de inflaţie".

Pe termen mai lung, criza ucraineană va stimula renunţarea la combustibilii fosili în Europa, deoarece se va demonstra cât de periculoasă este dependenţa de livrările externe.

"Tendinţa reală, ca o consecinţă a crizei ucrainene, va fi o accelerare a utilizării energiei regenerabile", surse ca energia eoliană şi solară putând fi utilizată atât în ţările din Europa cât şi în afara continentului, a subliniat Starace, adăugând că propriile obiective ale Enel vizează renunţarea la centralele pe cărbune până în 2027 şi a centralelor pe gaz până în 2040.

• Exporturile de gaz rusesc spre Europa, în scădere constantă

Compania rusă Gazprom a anunţat miercuri reducerea cu încă o treime a livrărilor de gaz spre Europa prin gazoductul Nord Stream, motivând că a fost nevoită să oprească un echipament al firmei germane Siemens, a doua zi după o primă reducere drastică, ceea ce l-a făcut pe un ministru german să afirme că Rusia încearcă să provoace creşterea preţurilor, relatează AFP şi DPA.

Gazprom a oprit funcţionarea unei alte turbine cu gaz a Siemens la staţia de comprimare Portovaia, unde are loc umplerea Nord Stream, şi a cărei producţie cotidiană va trece joi de la 100 la 67 de milioane de metri cubi pe zi.

Miercuri, Gazprom a anunţat o primă scădere de la 167 la 100 de milioane mc, explicând această decizie prin lipsa compresoarelor Siemens, ceea ce împiedică funcţionarea tuturor unităţilor sale de comprimare a gazului.

Ultima decizie ridică la aproape 60% scăderea aprovizionării cotidiene prin gazoductul submarin care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică.

Dacă Gazprom a justificat aceste scăderi din motive tehnice, Berlinul a denunţat miercuri, înainte de anunţul celei de a doua reduceri, o "decizie politică" a Moscovei, într-un context de vii tensiuni cu ţările occidentale din cauza conflictului din Ucraina, potrivit Agerpres.

Exporturile de gaz rusesc spre Europa sunt în scădere constantă de la începutul sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, Uniunea Europeană încercând să scape de dependenţa energetică faţă de Rusia.

Gazprom a anunţat miercuri că exporturile spre ţările care nu fac parte din Comunitatea Statelor Independente, un grup care reuneşte nouă foste republici sovietice, au scăzut cu 28,9% între 1 ianuarie şi 15 iunie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veniturile Rusiei nu au fost însă afectate, datorită creşterii preţului gazului. Kremlinul nu a încetat să afirme încă de atunci că deciziile liderilor europeni afectează în primul rând propriile populaţii.

În ultimele săptămâni, Gazprom a întrerupt livrările de gaz către mai mulţi clienţi europeni care au refuzat să plătească în ruble.